Șefa Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – Serviciul Teritorial Nord-Vest, bistrițeanca Erika Șoșdean s-a făcut de pomină, după ce a furat dintr-un magazin din municipiu. Mai precis din Kaufland. Iar presa a aflat. Pentru că valoarea obiectului ușchit de Șoșdean era foarte mică, procurorii au renunțat la urmărire penală, soluția fiind confirmată și de instanță. Asta s-a întâmplat în 2021. Baiul e că, deși are cazierul curat, obrazul e gros, și încă stă cocoțată în funcția de șefă. Și nu e singura cu probleme din familie. Tot în 2021, așa mai prin toamnă, Cosmin Șoșdean, a fost tras pe dreapta de SRI. Cică a fost “trecut în rezervă”, dar de fapt a fost dat afară, după ce i s-a retras accesul la informații clasificate, cu care lucrează SRI.
Erika Șoșdean a furat din Kaufland în data de 4 martie 2021. A furat o jucărie, în valoare de aproape 10 lei. A scăpat de acuzații doar fiindcă obiectul respectiv era mult prea ieftin, și a fost și recuperat, pentru ca anchetatorii și mai apoi justiția să mai consume timp și bani, astfel că s-a considerat că ceea ce a făcut Șoșdean “nu justifică un interes public”.
Cu salariu de peste 7.500 lei, a furat o jucărie de 10 lei
Din punct de vedere al valorii, într-adevăr nu justifica interes public, dar privind din alt unghi, la cine a comis fapta, ditai șefa ONJN NV, interesul public e mare, fiindcă pata rămâne, chiar dacă cazierul îi este alb. Și să te pretezi să furi o jucărie de 10 lei, în condițiile în care la acel moment Erika Șoșdean câștiga lunar peste 7.500 lei.
“Prin referatul nr. 2393/2021, din data de 12 mai 2021, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Bistrița – Biroul de Investigaţii Criminale au propus renunţarea la urmărirea penală privind comiterea de către numita Şoşdean Erika a infracţiunii de furt, prev. de art. 228 al 1 C.pen., în dauna persoanei vătămate SC Kaufland Bistrița SCS SRL, întrucât nu există un interes public în urmărirea faptei, din actele existente la dosar rezultând următoarele:
La data de 4 martie 2021, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Bistrița s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în aceeaşi zi, numita Șoșdean Erika a sustras din magazinul SC Kaufland SCS din Bistrița o jucărie în valoare de 9,99 lei, bunul fiind recuperat.
Prin ordonanţa organelor de poliţie din data de 4 martie 2021 s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem” cu privire la comiterea infracţiunii de furt, prev. de art. 228 al. 1 C.pen..
Având în vedere aceste aspecte, apreciez că nu există interes public pentru continuarea urmăririi penale, raportat la împrejurările concrete de comitere a faptei, la valoarea redusă a prejudiciului care a fost recuperat, la conduita făptuitorului după comiterea faptei, precum şi la gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii pentru care s-a început urmărirea penală, astfel încât s-a dispus renunţarea la urmărirea penală.
Analizând cererea formulată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală, reţine că soluţia de renunţare la urmărirea penală dispusă prin Ordonanţa emisă în data de 15.03.2021 în dosarul nr.857/P/2021 este temeinică şi legală din următoarele motive:
Argumentele reţinute de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița sunt pertinente şi sunt însuşite de către judecătorul de cameră preliminară în totalitate.
Fapta în materialitatea ei, deşi întruneşte condiţiile constitutive ale infracţiunii de furt, prev. de art. 228 al, 1 C.pen.., precum şi circumstanţele personale ale numitei Şoşdean Erika (nu are antecedente penale, este bine integrat în societate, a cooperat cu organele de urmărire penală recunoscând şi regretând fapta comisă), duc la concluzia că nu justifică un interes public în continuarea demersului penal, iar soluţia de renunţare la urmărire penală permisă de lege pentru fapta concret săvârşită este legală şi temeinică.
Aşa fiind, în baza art. 318 alin. 15 Cod de procedură penală, va confirma ca legală şi temeinică soluţia de renunţare la urmărirea penală dispusă prin Ordonanţa emisă în data de 15.03.2021 în dosarul nr. 857/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, faţă de numita Şoşdean Erika, pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prev. de art. 228 al, 1 C.pen”, se arată în Încheierea penală a Judecătoriei Bistrița din data de13 octombrie 2021.
Într-o țară normală, o persoană cu funcție de conducere aflată în situația asta și-ar fi dat demisia în secunda doi, ori ar fi fost demisă. Numai că Erika Șoșdean nici nu a demisionat, nici nu a fost dată afară de mai marii de la București. În plus, Șoșdean nu este titulară în funcție, iar anul trecut nu a reușit să promoveze examenul de titularizare. Dar, cum e turcu’, și pistolu’, fiindcă la ONJN din 7 șefi de servicii teritoriale, 3 sunt “temporari”, precum temporar este și secretarul general al Oficiului, Teodor-Narcis Godeanu, cel care, potrivit playresponsibly.ro, ar fi recomandat-o pe Șoșdean pentru funcția de conducere.
Soțul, dat afară din SRI
Nu doar Erika Șoșdean e cu bube-n cap, ci și soțul acesteia, Cosmin Șoșdean, dat afară din SRI, după 13 ani de activitate. Pardon, “trecut în rezervă”…
Din motive care țin de secretul instituției, în data de 1.10.2021, lui Cosmin Șoșdean i s-a retras de către conducerea SRI Maramureș, acolo unde activa acesta, avizul de acces la informații clasificate. Iar fără acest aviz, nu ai ce căuta într-un serviciu de informații, astfel că patru zile mai târziu, Șoșdean a fost trecut în rezervă din oficiu “ca urmare a identificării unor elemente de incompatibilitate pentru accesul la informaţii clasificate al acestuia” și “din motive imputabile” acestuia.
Toate aceste elemente reies din motivarea sentinței civile pronunțată în iunie anul acesta de Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care Șoșdean s-a judecat cu SRI Maramureș, dosar în care a cerut “anularea Ordinului directorului Serviciului Român de Informaţii nr. D.P. (…) din 01.10.2021, anularea actului prin care i s-a retras/nerevalidat avizul de acces la informaţii clasificate, reintegrarea în funcţia deţinută, plata tuturor drepturilor băneşti cuvenite de la data de 01.10.2021 până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile şi plata dobânzii legale aferente sumelor datorate începând cu data trecerii în rezervă 05.10.2021 până la plata efectivă, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”.
SRI, dat în judecată
În cererea de chemare în judecată, Șoșdean a explicat că pe data de 5 octombrie 2021 doar i s-a adus la cunoștință faptul că a fost trecut în rezervă prin ordinul directorului SRI, dar că nu i-a fost comunicat documentul respectiv, iar urmare a unei solicitări pe care a formulat-o, i-a fost eliberată adeverinţă prin care i s-a comunicat că a fost trecut în rezervă de la data mai devreme amintită, fără și îi fie eliberate alte documente şi fără să i se explice motivele pentru care s-a decis trecerea în rezervă.
“A dedus că nu i-a fost revalidat avizul de acces la informaţii clasificate fără a i se comunica decizia de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, astfel că nu cunoştea motivele pentru care i-a fost retrasă această autorizaţie”, se arată în documentul instanței.
Până să ajungă în instanță, Șoșdean a formulat o plângere prealabilă, care nu a fost soluționată favorabil de către SRI, dar și o solicitare de comunicare a deciziei de retragere a avizului la informaţii clasificate şi a actelor care au stat la baza acesteia, și aceasta respinsă cu motivarea că „documentele solicitate nu vă pot fi comunicate, întrucât conţin informaţii clasificate”. Drept urmare, acesta a considerat că necomunicarea ordinului şi a motivelor care au stat la baza emiterii sale încalcă dreptul la apărare garantat de Constituție și a cerut în instanță “anularea actului prin care s-a dispus retragerea avizului de acces la informaţii clasificate având în vedere că acesta nu i-a fost comunicat niciodată, iar despre existenţa unui astfel de act a dedus din motivul pentru care s-a emis ordinul de trecere în rezervă”.
De cealaltă parte, SRI a solicitat instanței să respingă acțiunea lui Șoșdean, întrucât “actul administrativ de trecere în rezervă conţine temeiul de drept, precum şi motivarea în fapt”, iar reîncadrarea acestuia “va genera riscuri de securitate”.
Judecătorii Curții de Apel Cluj au respins în final cererea lui Șoșdean, însă sentința nu este definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Care sunt însă riscurile de securitate pentru care Șoșdean a fost “trecut în rezervă” de conducerea SRI, acelea care au fost arătate în documentele parțial declasificate în dosar, vi le vom prezenţa în ediția de săptămâna viitoare.
