Modernizarea azilului de batrani de pe strada Mihail Kogalniceanu este o lucrare care pare sa nu se mai finalizeze.
Lucrarile de reabilitare a caminului de batrani au costat aproximativ 1,5 milioane de lei si au fost finantate din fondurile Ministerului Muncii, cu contributia primariei.
Receptia finala a lucrarii urma sa aiba loc anul trecut, dar din varii motive totul s-a prelungit la nesfarsit. Cel mai probabil, primarul Ovidiu Cretu va taia panglica acestui obiectiv in aceasta vara, cu mari intarzieri. Distractia abia incepe, deoarece in curtea imobilului, municipalitatea pregateste un tun imobiliar si construieste o cladire, cu destinatia de sediu administrativ, caz in care santierul de pe Kogalniceanu se prelungeste cu cel putin inca un an. Lucrarile la sediul administrativ sunt destul de ridicate si se apropie de valoarea de modernizare a azilului desi este vorba doar de o anexa.
Din partea primarie, bani fara numar
Modernizarea caminului de batrani din municipiu este o lucrare care se intinde de mai bine de doi ani. Lucrarile sunt aproape de final, dar Primaria Bistrita mai pregateste o investitie, chiar in incinta curtii caminului. Este vorba de un imobil cu destinatia de sediu administrativ cu o suprafata de 200 de metri patrati. Lucrarea este estimata la 1,2 milioane de lei.
La un calcul simplu, fiecare metru patrat „la gata” costa aproximativ 6.000 de lei, adica 1.500 de euro, triplu fata de valoarea constructiilor pe piata.
Cretu, idolul pensionarilor, amenajeaza curtea caminului
In documentatia depusa la Primaria Bistrita, se propune realizarea unei cladiri cu functiuni administrative cu regim de inaltime P+M; amenajarea curtii interioare si realizarea pe limita de proprietate a unei imprejmuiri.
Cladirea va avea urmatoarele functiuni la parter: spalatorie, uscatorie/calcatorie, oficiu, depozit si doua grupuri sanitare. De asemenea, la mansarda va functiona un birou administrativ, trei cabinete medicale, vestiar si un grup sanitar. Curtea va fi amenajata pentru a asigura loc de relaxare pentru persoanele varstnice cu spatii verzi, straturi cu flori si arbusti ornamentali. Imprejmuirea va fi realizata din zidarie de caramida cu nise ce pot avea functiunea de mobilier tip banca si de amplasare elemente decorative, iar aleile vor fi pavate cu piatra naturala. Accesul in curte se va face din strada Dogarilor si va fi pietonal si auto.
Este ciudat ca valoarea de constructie a sediului administrativ promis de Cretu se apropie de valoarea de modernizare a caminului de batrani, lucrare ampla si complexa. Conform studiilor de fezabilitate, investitia municipalitatii este una exorbitanta si se ridica la 1,1 milioane lei, in timp ce modernizarea caminului de batrani, cladire declarata ca fiind monument istoric, a costat aproximativ 1,5 milioane de lei.
La caminul de batrani, acoperisul a fost inlocuit, exteriorul cladirii a fost finalizat, iar acum se lucreaza la interior. In urma acestei modernizari s-a pastrat aspectul istoric, fiind vorba de o cladire-monument. La parterul imobilului se va amenaja bucataria, sala de mese si un club al pensionarilor, iar la etaj se vor amenaja camerele de odihna ale batranilor cazati aici. Inca de la inceperea lucrarilor, varstnicii au fost mutati in doua centre ale primariei. Femeile au fost mutate in Centrul „Speranta”, iar barbatii in Centrul Scolar de Educatie Incluziva. Lucrarile au inceput in urma cu doi ani, perioada in care s-au efectuat ample lucrari de transformare a caminului de batrani.
Receptia finala urma sa aiba loc la finalul anului trecut, dar s-a dovedit a fi inca un vis neimplinit.
Scurt istoric
In perimetrul urban de la intersectia strazii Mihail Kogalniceanu si strada Dogarilor a existat din secolul al XIII o piateta medievala formata in fata manastirii dominicane. In secolul al XIII-lea calugarii dominicani s-au asezat in coltul sud-vestic al localitatii Bistrita. Amplasat la intersectia strazilor Klostergasse – Ulita Manastirii cu Pfaffenbrudergasse – Ulita Calugarilor, conventul era alcatuit dintr-un complex de cladiri rectangulare, formand un claustru ordonat pe trei laturi in jurul unei curti dreptunghiulare, care se inchidea catre nord cu cladirea bisericii. Manastirea a avut, probabil de la inceput, o imprejmuire care avea atat un rol defensiv cat si cel de a izola pe calugari de lumea laica. In veacul al XV-lea incinta era inconjurata de ziduri de piatra care delimitau o suprafata triunghiulara marginita catre sud si vest de incinta orasului.
Constructia care adaposteste Caminul pentru persoane varstnice din Bistrita este o parte din incinta Conventului Dominican „Sfanta Cruce” (atestat in jurul anului 1245), se arata in documentatia intocmita de proiectant. Potrivit acesteia, la acea data, conventul dominican de la Bistrita era considerat unul dintre cele mai puternice din Regatul Ungariei. Manastirea dominicana era amplasata in coltul sud-vestic al localitatii, in apropierea Portii Unguresti si in imediata vecinatate a Turnului Dogarilor. Dupa ce orasul primeste dreptul de a-si ridica o incinta de zid (1438), conventurile manastiresti vor deveni repere ale sistemului de fortificare al cetatii. Biserica, refacuta in stil gotic la sfarsitul secolului al XV-lea, a fost distrusa la indepartarea calugarilor din oras odata cu adoptarea Reformei. Conventul pustiit cade prada si incendiului din 1680. Utilizat pana in 1717 ca magazie de cereale, este dat ordinului piaristilor pana la marele incendiu din 1758, cand devine o ruina impracticabila. Aripa vestica, mai bine pastrata, este acordata Azilului saracilor din oras. In 1842 un alt incendiu afecteaza partea de sud-vest a orasului, producand pagube corpului din manastire pastrat, dupa care are loc refacerea constructiei care primeste actuala infatisare.
Din amplul ansamblu manastiresc se pastreaza doar aripa vestica ce a suferit in timp modificari radicale, dar al carui nucleu conserva planimetria si sistemul constructiv medieval. Pe latura nordica a ansamblului manastiresc a fost construita in aceasta perioada o mare biserica care era comparata in documentele vremii cu biserica din Piata Centrala. Parasirea manastirii a determinat degradarea bisericii care era in anul 1758 fara acoperis si intr-un stadiu avansat de degradare. Disparitia bisericii si a manastirii a dus la distrugerea vechiului nucleu manastiresc. Pe latura de vest s-a pastrat constructia vechilor chilii, dar pe latura de nord biserica a fost demolata, iar pe latura de sud au fost construite la inceputul secolului XX constructii cu rol de anexe si care au fost demolate in anul 2010.
Mega proiectul a trecut lejer de votul consilierilor
Studiul de fezabilitate al investitiei propuse pentru noul sediu administrativ din curtea caminului de batrani a fost votat orbeste de consilierii locali intruniti in ultima sedinta ordinara. Nimeni nu a comentat, desi pretul este unul destul de mare. Cu 18 voturi „pentru”, cei prezenti au sustinut initiativa Primariei Bistrita si proiectul a trecut neobservat.
In cel mai scurt timp va avea loc licitatia pentru desemnarea constructorului care are rezervata o lucrare de 1,2 milioane de lei pentru un imobil de 200 de metri patrati si pentru amenajarea curtii caminului de batrani. Bineinteles, de data aceasta totul va fi suportat integral din bugetul local al municipiului Bistrita si in maxim opt luni, imobilul va fi inaugurat. Desigur, finantarea poate fi majorata prin metoda actelor aditionale care ar umfla si mai mult valoarea lucrarii supraestimata din fasa.
Cosmin Botezat
