„Smen” PNL-PSD de proportii nationale

Săptămâna trecută, social-democraţii şi liberalii au bătut palma pentru o afacere cu “cântec”, care va aduce anual unor privaţi peste 30 de milioane de euro. Banii respectivi provin din taxele pe care cei care au firme le plătesc la Oficiul Registrului Comerţului (ORC) din orice judeţ. În cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, reprezentanţii PSD şi PNL şi-au dat avizul pentru ca ORC să treacă din subordinea Ministerului Justiţiei în administrarea Camerelor de Comerţ. Astfel, sediile centrale şi profitul uriaş care aparţin ORC din România vor ajunge la Camerele de Comerţ, care funcţionează sub forma unor organizaţii non-guvernamentale şi sunt constituite de diferite societăţi comerciale. Acest “şmen” este pregătit de liberali încă din 2005, iar în ultimul timp şi-au dat concursul şi scial-democraţii. Iniţial, această intenţie a fost promovată în 2005 de liberalul Ovidiu Silaghi, preşedintele Camerei de Comerţ Satu Mare, fost deputat şi ministru pentru IMM şi actual perdant în cursa pentru ocuparea unui loc în Parlamentul European. În 2005, legea prin care Silaghi încerca să treacă ORC-urile la Camerele de comerţ a ajuns la Curtea Constituţională, unde a fost respinsă pe motiv de neconstituţionalitate, pentru că trecerea unui serviciu public, cu bunuri publice, în domeniul privat, la modul gratuit, este un act neconstituţional. Mai mult, atribuirea ar fi făcută cu nerespectarea principiilor egalităţii de tratament, transparenţei, proportionalităţii şi recunoaşterii mutuale. Apoi, în 2006, Silaghi a revenit cu un alt proiect de lege, în care nu se mai stipula sintagma “Registrul Comerţului”, textul referindu-se doar la serviciile sale, dar şi acest proiect a fost respins. Extrem de interesant este faptul că preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (o organizaţie privată) este deputatul liberal din Iaşi, Mihai Vlasov. Acesta este socrul fostului ministru al Internelor, Cristian David şi un apropiat al “baronului” liberal Relu Fenechiu. Atacul liberalilor asupra Oficiului Naţional al Registrului Comerţului s-a înteţit anul trecut, când mai mulţi membri de partid au primit funcţii în cadrul acestei instituţii. Penelistul Bogdan Găurean, care a fost pus director adjunct al ONRC, a schimbat o parte din directorii filialelor judeţene a ORC, punând în funcţii “personal de partid”. Cu toate acestea, Oficiile de Registru al Comerţului au rămas tot în subordinea Ministerului Justiţiei.

Alianţă PSD-PNL în afaceri

În urmă cu câteva luni, aceeaşi “schemă” a fost încercată şi de social-democraţi, tot prin intermediul ministrului pentru IMM, care, de această dată, este membrul PSD Braşov, Constantin Niţă. El a lansat o serie de declaraţii conform cărora Registrul Comerţului ar trebui să treacă în subordinea ministerului pe care îl conduce, iar banii proveniţi din activitatea ORC să fie folosiţi pentru IMM. Cu toate acestea, în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, proiectul s-a transformat, astfel încât IMM au fost înlocuite cu Camerele de Comerţ. Gazeta de Cluj a prezentat, într-un număr anterior, faptul că Niţă deţine împreună cu soţia firma NIMPEX SRL. În timp ce aveau datorii de milioane de lei la bugetul de stat, Niţă şi soţia lui luau dividende de 60.599.377 lei vechi, respectiv 1.151.388.157 lei. NIMPEX SRL, societate inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J8/1039/1991 din 12.7.1991, a avut în 2004 o cifră de afaceri impresionantă: 124 miliarde lei vechi. Profitul acestei firme a cărei cifră de afaceri este de câteva milioane de dolari este, cum altfel, zero. În 2007, cifra de afaceri a firmei a fost de 1.207.987 de lei, iar profitul de 98.188 de lei. El a fost unul dintre susţinătorii lui Adrian Năstase, până ce acesta a fost compromis de mai multe scandaluri de corupţie, Niţă s-a mutat în tabăra grupului de la Cluj, baronul braşovean ajungând unul dintre apropiaţii lui Ioan Rus. Cea mai gravă acuzaţie care a planat asupra actualului ministru pentru IMM a fost cea a fostului preşedinte Emil Constantinescu, care a declarat că Niţă ar fi fost omul de legătură al Cosa Nostra. Constantinescu a dezvăluit faptul că, din interceptările unor convorbiri telefonice ale mafioţilor de către Poliţia din Caltanisetta (Italia), a reieşit faptul că Niţă era omul de încredere al Cosei Nostra în România. Niţă a încercat să încredinţeze privatizarea Uzinei Tractorul Braşov grupului Landini, iar reprezentantul acestei companii, Mauro Frola, a fost cercetat de IGP pentru folosirea ilegală a subvenţiilor la importul de tractoare.

Decizie neconstituţională

Până în 2004, ONRC a fost în subordinea Camerelor de Comerţ, dar a funcţionat defectuos, fapt care a fost sesizat şi de un raport al Comisiei Europene. Acesta a fost şi motivul pentru care, printr-o decizie legislativă, Registrul Comerţului a trecut la Ministerul Justiţiei. După această trecere, în Raportul Comisiei Europene de monitorizare a progreselor înregistrate de România în procesul de aderare, dat publicităţii la data de 25 octombrie 2005, se apreciază că “Registrul Comerţului trebuie să îşi asigure continuitatea personalului şi să se pregătească pentru înregistrarea entităţilor legale europene”. Preluarea de către Camerele de Comerţ a atribuţiilor de registru al comerţului are semnificaţia unei concesionări directe de servicii publice, textul fiind în contradicţie cu prevederile art. 136  alin. (4) din Constituţie. Conform ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, “ţinerea Registrului Comerţului este un serviciu public de interes general, element consacrat de legislaţia în vigoare (Legea nr. 26/1990) şi atestat de Curtea Constituţională, prin decizia sa nr. 212/2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 471 din 1 iulie 2003. Din coroborarea dispoziţiilor de lege menţionate rezultă că Registrul Comerţului desfăşoară o activitate de interes public, încredinţată Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi oficiilor Registrului Comerţului, ca autorităţi publice, la dispoziţia persoanelor interesate de situaţia economico-financiară a comercianţilor”, arată acesta. Un studiu recent, realizat de Grefa Tribunalului Comercial din Paris, a relevat faptul că, în 22 de State Membre ale Uniunii Europene, Registrul Comerţului este ţinut de o instituţie publică doar în două state membre optându-se pentru gestionare în sistem cameral, dar, şi în această situatie, camerele sunt fie institutii publice, fie controlate de o instituţie publică.

Conform declaraţiei de avere, Mihail Vlasov, preşedintele Camerelor de Comerţ, deţine bijuterii, mobilier şi tablouri în valoare de circa 800.000 de euro. Are trei case şi două spaţii comerciale, două maşini Mercedes şi un VW Tuareg, şase conturi de peste 400.000 de euro şi 420.000 de lei, şi a reuşit să aducă în stare de faliment afacerea Romexpo, prin faptul că, după ce Camera de comerţ a devenit acţionar majoritar la Romexpo, firma a ajuns falimentară.

Ovidiu Silaghi nu este străin de Cluj, întrucât cumnatul său, Adrian Mihai Ştef, a fost adus de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, să păzească parcurile industriale Tetarom din judeţ. Pentru alegerea unei firme de pază şi protecţie care să asigure serviciile de pază şi protecţie în interiorului parcurilor industriale, CJ Cluj nu a făcut o licitaţie, ci o selecţie de oferte. Coincidenţă sau nu, a fost “selectată” societatea care are în spate o săgeată liberală ţinută de Ştef.

Ştefan Trandafir