Cheltuieli mari, de la an la an
Analizând evoluţia cheltuielilor pentru alineatul bugetar din cadrul raportului „Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional”, se poate observa că în proiectul de buget pe anul 2009, propus de MJ, a avut loc o creştere a cheltuielilor cu 80,9% faţă de cheltuielile din 2008. În cadrul acestor cheltuieli s-a numărat eventualele majorări ale tarifului perceput de Poşta Română pentru serviciul de distribuire a actelor de procedură, creşterea numărului de dosare pe rol din cadrul instanţelor judecătoreşti şi indicele de inflaţie preconizat de Institututul Naţional de Statistică. Astfel, dacă în anul 2008 cheltuielile pentru acest segment din raport au fost de 48.487.000 lei, în anul 2009 cheltuielile s-au dublat, suma ajungând la 87.729.000 lei. Însă, creşterea cheltuielilor de la an la an nu se opreşte aici. Parlamentarii au observat că în cadrul segmentului din raport „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii” s-a avut în vedere o creştere a cheltuielilor cu 223%, faţă de cheltuielile din 2008 pentru aceste categorii de cheltuieli, ţinându-se cont de propunerile ordonatorilor de credite şi diferenţele semnificative între numărul de dosare în cauza civilă şi cele penale. În acest context, anul 2008 aduce cheltuieli de 16.052.000 lei, în timp ce în anul 2009 cheltuielile ating suma de 51.889.000 lei. De asemenea, potrivit solicitărilor transmise de ordonatorii secundari de credite pentru rectificarea bugetară pe anul 2009, estimarea necesarului cheltuielilor pentru ajutorul public judiciar se ridică la suma totală de 29.386.000 lei, propunerea ministerului privind proiectul de buget pe anul 2009, atingând suma de 51.889.000 lei. Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în calitate de ordonator principal de credite, întocmeşte bugetele pentru aparatul propriu şi Curţile de Apel, responsabilitatea ministerului fiind de a întocmi filele de buget, prin repartizarea creditelor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat.
Instanţele, pline de restanţe
Cabinetul ministrului Finanţelor Publice a solicitat Ministerului Justiţiei situaţia privind arieratele mai vechi de 90 de zile ale instanţelor din întreaga ţară. După analiza acestor documente, ministerul a constatat că există instanţe care aveau restanţe mai mari de 80 de zile, în unele cazuri, restanţele proveneau încă din luna ianuarie a acestui an, cu toate că Ministerul Finanţelor repartizaseră credite bugetare cu această destinaţie. Astfel, până în octombrie 2009, Curţile de Apel care nu înregistrau datorii mai mari de 90 de zile au fost Curţile de Apel Alba, Braşov şi Galaţi, în timp ce Curtea de Apel Cluj se afla la cealaltă extremă, la datorii de peste 140.000 lei. Curtea de Apel Bacău a strans datorii de 178.000 lei, Curtea de Apel Cluj a ajuns la suma de 146.086 lei, în timp ce Curtea de Apel Bucureşti este fruntaşă, cu o datorie de 2.090.507 lei. Deşi repartizarea creditelor bugetare în bugetul Curţilor de Apel s-a realizat în mod uniform, s-a observat faptul că unele curţi de apel au utilizat creditele bugetare în mod eficient, acestea neînregistrând datorii. Se pare că ordonatorii secundari cu un număr mai mic de instanţe, acumulează datorii mai mari faţă de o curte de apel cu un număr mare de instanţe judecătoreşti. De exemplu, Curtea de Apel Bucureşti, cu un număr de 12 instanţe judecătoreşti, a acumulat datorii de 173.836 lei, în timp ce Curtea de Apel Alba, cu un număr de 20 de instanţe nu a înregistrat datorii. Totuşi, curţile de apel cu un număr aproximativ egal de instanţe judecătoreşti, pot înregistra datorii diferite. Astfel, Curtea de Apel Ploieşti, cu un număr de 18 instanţe, a înregistrat datorii de 333.438 lei în timp ce Curtea de Apel Timişoara, care cuprinde 19 instanţe judecătoreşti, a acumulat daorii de 9.379 lei. Instanţele judecătoreşti din toată ţara au acumulat datorii de sute de mii de lei, doar către Poşta Română, datoriile ajungând la 10.525.560 lei. Datoriile pentru barourile de avocaţi pentru onorariile avocaţilor din oficiu au ajuns la 6.916.193 lei, iar pentru furnizoriide utilităţi, datoriile au crescut până la 2.651.464 lei.
Încă de la începutul anului, Tribunalul Cluj avea o datorie de peste 900.000 lei către Poşta Română, 47% din chltuielile materiale ,mergând către această instituţie. În cadrul bilanţului pe anul 2008, reprezentanţii Tribunalului s-au arătat nemulţumiţi de activitatea Poştei Române, declarând că citaţiile de prezentare la proces trimise prin poştă ajungeau ori prea târziu, ori deloc, în unele cazuri.
Beatrice Golondzac
