„Sistemul” contraatacă

Cazul de proxenetism în care rolul principal este deţinut de Ioan Opre, zis „Păcală”, zguduie din temelii elita politică din judeţul Bistriţa-Năsăud, dar şi anumite instituţii de ordine şi siguranţă publică judeţene, a căror şefii au participat la orgiile sexuale organizate de acesta. Cazul în sine, instrumentat de către DIICOT Bistriţa-Năsăud şi DNA Cluj, reprezintă doar vârful aisbergului, afacerea cu „fetiţe” fiind doar sarea şi piperul acestui mega-scandal.

Mașinăria lui Opre

Dosarul reprezintă partea vizibilă a unei afaceri de corupţie la nivelul unor oficiali ai judeţului Bistriţa-Năsăud – Consiliul Judeţean, Finanţele Publice, Garda Financiară, politicieni, poliţie, servicii secrete, procurori şi judecători. Sub protecţia oferita de aceste persoane, Ioan Opre a creat o adevărată maşinărie de făcut bani. I-a oferit cu „generozitate” oficialilor implicaţi, dar şi produse alimentare şi „fetiţe”.

Gazeta de Bistriţa a fost publicaţia care a prezentat în exclusivitate acest scandal şi dedesubturile acestuia, iar ca urmare a acestui fapt „sistemul” a reacţionat, la început mai discret, iar pe măsură ce în paginile publicaţiei, inclusiv în ediţia electronică apăreau noi amănunte legate de Ioan Opre şi activităţile desfăşurate de acesta, din ce în ce mai dur, pentru a stopa eventualele noi dezvăluiri. În ultima perioadă de timp se vorbeşte din ce în ce mai mult de „sistem”, o entitate discretă care acţionează din umbră, format din elemente provenite din serviciile secrete şi poliţişti cu funcţii înalte, procurori, judecători, politicieni şi oameni de afaceri potenţi.

În mod uzual, sistemul este definit ca un ansamblu de elemente (principii, reguli, forţe etc.) dependente între ele şi formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit. Din punct de vedere informaţional, sistemul reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace de colectare, prelucrare şi transmitere a informaţiei necesare procesului de conducere a întreprinderilor, instituţiilor, ministerelor etc.

Ce este ”sistemul”?

Sistemul reprezintă totalitatea relaţiilor pe baza cărora este constituit.

„Sistemul” mafiot despre care vorbim este o structură prin care resursele judeţului – financiare, logistice, umane, strategice, informaţionale – pârghiile de putere prin care se administrează aceste resurse, sistemele de control, poliţie, parchete, corpuri de control, Curte de Conturi, sistemul puterii judecătoreşti sunt administrate de o nomenclatură aflată la putere şi care foloseşte sistemul în interes personal, de clan şi de grup în detrimentul interesului cetăţenilor.

„Nomenclatura” din fruntea sistemului are o mentalitate de tip mafiot prin care statul trebuie să-i asigure ei bunăstarea, nu ea, „clasa conducătoare” să fie servitorul şi administratorul sistemului în folosul cetăţenilor. Reţinerea lui Ioan Opre, zis Păcală, a venit ca o bombă. Un om de afaceri extrem de potent şi care era considerat intangibil, având în vedere reţeaua pe care şi-o crease şi care îi asigura protecţia. Era omul care avansa poliţişti, îi punea în funcţii, omul care în fiecare zi le dădea ciorbă de burtă poliţiştilor din Dumitra şi nu numai.

Doamna de fier a Clujului se implică

Interesant este faptul că operaţiunea împotriva lui Păcală a venit ca urmare a demersurilor făcute la Biroul DIICOT Bistriţa-Năsăud în baza unor note furnizate de către SRI Bistriţa,  de şefa DNA Cluj, procuroarea  Elena Botezan, supranumită “doamna de fier” a Clujului. Este de la sine înţeles că nu tot sistemul este virusat, marea majoritate a ofiţerilor din serviciile secrete acţionează cu bună credinţă, onest, nefiind implicaţi în „sistemul” mafiot, cum de altfel  sunt şi procurori, judecători şi poliţişti corecţi.

Păcală a mai fost vizat de către DNA Cluj, dar nu în poziţia de „erou” principal, el era doar o ţintă colaterală la momentul respectiv. În urmă cu câţiva ani, personal procurorul şef al DNA Cluj, Elena Botezan, s-a deplasat la Bistriţa pentru a superviza operaţiunea. Ţinta principala vizată era Alexandru Farcaş, şeful Gărzii Financiare Bistriţa-Năsăud. Acesta fost director coordonator al Gărzii Financiare în perioada 2009-2010. Între 1997 şi 2003 a lucrat în cadrul Gărzii, iar în perioada 2003-2009 a fost şef Serviciu Investigaţii Fiscale din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud.

Procuroarea Botezan şi-a instalat „punctul de comandă” la o cabană de pe malul unui lac din Sigmir. Din motive care ne scapă, acţiunea a fost un rateu. Se pare că nu toţi actorii din scenariul imaginat de procuroarea Botezan, au interpretat corect rolul în care au fost distribuiţi. La momentul respectiv lui Alexandru Farcaş i-a trecut „glonţul” pe la ureche. Se pare că în urma unei scurgeri de informaţii din „sistem” ,acesta a aflat despre acţiunea DNA şi a acţionat în consecinţă.

Arestarea întârziată a lui Opre

Operaţiunea DIICOT BN s-a desfăşurat în două etape: iniţial au fost reţinuţi Dumitru Pompei şi Mihai George Marius, cunoscut mai mult sub porecla de Gelu Pilat, ulterior şi Ioan Opre. Acuzaţi de trafic de droguri de mare risc – Mihai George Marius – dar şi de proxenetism şi sex cu minore – Ioan Opre şi Dumitru Pompei, cei trei au pus la încercare „sistemul”.

Un fapt oarecum surprinzător s-a întâmplat joi, 31 iulie 2014, când Ioan Opre a primit o nouă lovitură în urma unei contestaţii depuse la instanţă. El va rămâne în arestul IPJ BN, conform unei decizii (tineţi-vă bine!) a judecătoarei Daniella Berbecariu. Dar şi aici au fost ceva mişcări de glezne ale „sistemului, oficialii instituţiei afişând pe portal.just.ro că dezbaterea va avea loc abia la ora 23:30. Procesul a fost amânat de pe 30 pe 31 iulie pentru că lipsea dosarul de la DIICOT !!!????

Un alt moment în care „sistemul” a reacţionat a fost perioada de timp dintre decizia Tribunalului Bistriţa-Năsăud, de punere sub control judiciar a lui Ioan Opre de către judecătoarea de drepturi şi libertăţi Daniella Berbecariu, şi data în care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj recursul procurorilor DIICOT,  respectiv de 14 zile.