Sistem nou de evaluare şcolară

Principalele reglementări cuprinse în proiectul de lege ce va fi prezentat Guvernului vizează conţinutul curriculumului bazat pe competenţe, un sistem de evaluare şcolară, prevederi corelate şi adoptate procesului de descentralizare a învăţământului preuniversitar.

Principala motivaţie a proiectului va fi organizarea învăţământului superior şi tot ceea ce include profesionalismul celui ce va avea parte de carte: principii, cicluri şi programe de studii, autonomie universitară, asumarea responsabilităţii, conducerea învăţământului superior a sistemului, instituţiilor şi componentelor acestora, respectiv calitatea şi finanţarea studiilor superioare.
Intenţia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării este ca până în aprilie să elaboreze şi un proiect de lege privind aprobarea statutului personalului didactic, document care reglementează cadrul juridic al raporturilor de muncă şi serviciu, managementul funcţiei didactice şi dezvoltarea carierei ştiinţifice, didactice şi manageriale a personalului didactic.

Studenţii au o agenţie de credite

Guvernul a decis înfiinţarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi, instituţie care va gestiona sistemul de creditare a studenţilor din universităţile de stat sau particulare acreditate care au nevoie de bani pentru studii.

Potrivit Ordonanţei aprobate de Executiv, studenţii la facultate sau la master care urmează cursurile la zi în universităţile de stat sau în cele particulare acreditate, pot beneficia, la cerere, de credite bancare pentru acoperirea taxelor de studiu sau pentru alte cheltuieli legate de desfăşurarea studiilor. Agenţia va elabora şi va propune Guvernului spre aprobare normele metodologice de constituire a fondului de creditare şi metodologia de acordare şi rambursare a creditelor. Instituţia va avea maximum 30 de posturi şi va fi condusă de un director executiv numit prin ordin al ministrului Educaţiei, în urma unui concurs. Instituţia se va finanţa atât din venituri proprii cât şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.

Olimpici pot obţine recompense considerabile

Elevii care obţin rezultate deosebite la olimpiadele şcolare ar putea fi recompensaţi, timp de un an, cu sume de bani care pot ajunge la valoarea unui salariu mediu brut pe economie, conform unui proiect legislativ aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor. De asemenea, proiectul prevede şi acordarea unor sume de bani profesorilor care pregătesc elevi olimpici. Iniţiativa legislativă luată în discuţie prevede stimularea olimpicilor cu o sumă de bani, acordată pe parcursul unui an. În primul rând, elevul este implicat activ şi participă la propria sa instruire cu mai mult interes atunci când are un stimulent. De exemplu, ocupantul locului I va primi o răsplată bănească sub forma unui salariu mediu brut pe ţară, cel de pe locul al II-lea 75 la sută din salariul mediu brut pe ţară, respectiv elevul de pe locul al III-lea 50 la sută.

Fără provocare nu se obţine performanţă

Orice campion trece prin şcoală, este instruit, îndrumat şi pregătit pentru provocare. De exemplu cei care aleg liceele şi facultăţile de educaţie fizică şi sport, cunoştinţele, exerciţiile şi, bineînţeles, completate de talent îi pot face participanţi şi chiar campioni la diferite concursuri în domeniul în care prezintă cele mai multe performanţe. Pentru a se strădui cât mai mult, în afară de renumele pe care îl va câştiga, participantul este mai stimulat de câştig atunci când este în joc o sumă atractivă sau ceva ce el îşi doreşte şi este conştient de posibila victorie.

Comparaţia dintre recompensele oferite sportivilor de statul comunist şi ceea ce primesc acum medaliaţii olimpici demonstrează o evidentă pantă ascendentă. Lucrurile stau exact invers în privinţa medaliilor cucerite. Creşterea premiilor băneşti nu poate însă suplini lipsa unei infrastructuri la nivelul secolului XXI. Dacă înainte de ’89 un campion primea un buchet de flori, patru salarii medii sau un automobil Dacia, Skoda ori Trabant, acum s-a ajuns la sute de mii de euro pentru un aur olimpic.
Statul român şi-a apreciat în mod diferit performerii de-a lungul ultimilor 50 de ani: de la o simpla strângere de mână şi un buchet de flori la o Dacie sau un Trabant până la sute de mii de euro şi maşini de teren. Acesta este traseul premiilor obţinute de performerii români.

Internetul benefic sau nu pentru elevi

Adolescenţii, elevi, studenţii şi/sau fără ocupaţie petrec săptămânal nu mai puţin de 31 de ore navigând pe internet, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie şi dat publicităţii tot pe internet. Cele mai căutate domenii sunt contracepţia, planificarea familială, medicina estetică şi dietele. Adolescenţii dedică circa trei ore şi jumătate discuţiilor cu prietenii prin intermediul serviciului de mesagerie şi se uită timp de aproape două ore la videoclipuri pe You Tube. În plus, 25 la sută dintre cei 1.000 de tineri chestionaţi au spus că poartă în mod frecvent discuţii on-line cu persoane străine. Internetul mai este folosit de tineri şi pentru a rezolva temele pe care la primesc la şcoală, alocând în jur de trei ore pe săptămână căutării de informaţii ajutătoare.

„Nu pot ţine minte”, care ar fi motivele?

Afecţiunile pe care navigatul pe internet le produc asupra cortexului prefrontal se remarcă cu uşurinţă la tinerii în dificultăţile pe care aceştia le întâmpină în concentrarea cu atenţie şi în susţinerea motivaţiei pentru urmărirea unei activităţi oarecare, în controlul emoţiilor şi al comportamentului, în planificarea şi organizarea programului.

Curiozitate, iniţiativa, creativitate, judecata şi discernământul sunt alterate în mod semnificativ.
Motivul pentru care adolescentul îşi pierde interesul pentru diferite activităţi este afectarea creierului său, deoarece creierul uman nu este dotat cu un sistem care să facă posibilă percepţia şi prelucrarea suficient de rapidă a informaţiilor şi imaginilor în mişcare precum o face calculatorul. Depăşit în capacităţile sale, cortexul renunţă parţial sau total la o seamă de funcţii şi procese dintre cele care caracterizează în mod obişnuit activitatea sa.

O altă problemă apărută la tineri în urma petrecerii îndelungate a orelor pe internet este memoria de scurtă durată, care este principalul motiv al diminuării atenţiei. Adolescenţii la care apare sindromul LD nu pot reţine în minte, un interval de timp suficient de mult cuvinte sau fraze abia auzite, astfel încât să poată construi înţelesul mesajului care li se comunică. Ei, nu pot urmări ideea care li se transmite dacă frazele sunt prea lungi, fiindcă au uitat începutul, cuvintele spuse cu câteva minute în urmă.

Tinerii generaţiei TV-internet nu pot înţelege, nu-şi pot aminti, nu pot aplica ceea ce au citit. Internetul şi televiziunea scade semnificativ dispoziţia şi capacitatea de a mai citi, deoarece activitate corticală solicitată de o astfel de vizionare este mediată de alţi centri neuronali decât cititul şi, în acelaşi timp, inhibă configurarea reţelelor neuronale ce ar trebui să medieze lectura.

Pentru obţinerea performanţelor studenţii ar trebui să nu dedice atât de mult timp televizorului şi internetului, având în vedere că lectura este cel mai important mijloc pe care tânărul îl poate aplica în dezvoltarea structurală a creierului.

Imaginaţia este foarte puţin creativă în rândul copiilor dependenţi de internet şi televizor, cu toate că mintea lor este prinsă în diferite scenarii mantale sau reverii. Aceste reverii însă nu stimulează imaginaţia, ci o epuizează.

Înţelegerea şi gândirea ajung să fie lucruri prea dificile, enervante şi plictisitoare, mai simplu fiind să te mulţumeşti cu imaginile şi cu senzaţiile pe care le provoacă, sau cu distracţia pe care o presupune vizionarea.

Internetul şi televizorul se dovedesc a fi un instrument ideal pentru intoxicarea subconştientului, influenţează din umbră mişcarea oamenilor.

Delia Hriţuleac