Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării va prezenta Guvernului, în aprilie, un proiect de lege privind reglementarea sistemului de evaluare şcolară, descentralizarea învăţământului preuniversitar, organizarea, conducerea şi finanţarea învăţământului superior.
Intenţia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării este ca până în aprilie să elaboreze şi un proiect de lege privind aprobarea statutului personalului didactic, document care reglementează cadrul juridic al raporturilor de muncă şi serviciu, managementul funcţiei didactice şi dezvoltarea carierei ştiinţifice, didactice şi manageriale a personalului didactic.
Studenţii au o agenţie de credite
Guvernul a decis înfiinţarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi, instituţie care va gestiona sistemul de creditare a studenţilor din universităţile de stat sau particulare acreditate care au nevoie de bani pentru studii.
Olimpici pot obţine recompense considerabile
Elevii care obţin rezultate deosebite la olimpiadele şcolare ar putea fi recompensaţi, timp de un an, cu sume de bani care pot ajunge la valoarea unui salariu mediu brut pe economie, conform unui proiect legislativ aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor. De asemenea, proiectul prevede şi acordarea unor sume de bani profesorilor care pregătesc elevi olimpici. Iniţiativa legislativă luată în discuţie prevede stimularea olimpicilor cu o sumă de bani, acordată pe parcursul unui an. În primul rând, elevul este implicat activ şi participă la propria sa instruire cu mai mult interes atunci când are un stimulent. De exemplu, ocupantul locului I va primi o răsplată bănească sub forma unui salariu mediu brut pe ţară, cel de pe locul al II-lea 75 la sută din salariul mediu brut pe ţară, respectiv elevul de pe locul al III-lea 50 la sută.
Fără provocare nu se obţine performanţă
Orice campion trece prin şcoală, este instruit, îndrumat şi pregătit pentru provocare. De exemplu cei care aleg liceele şi facultăţile de educaţie fizică şi sport, cunoştinţele, exerciţiile şi, bineînţeles, completate de talent îi pot face participanţi şi chiar campioni la diferite concursuri în domeniul în care prezintă cele mai multe performanţe. Pentru a se strădui cât mai mult, în afară de renumele pe care îl va câştiga, participantul este mai stimulat de câştig atunci când este în joc o sumă atractivă sau ceva ce el îşi doreşte şi este conştient de posibila victorie.
Statul român şi-a apreciat în mod diferit performerii de-a lungul ultimilor 50 de ani: de la o simpla strângere de mână şi un buchet de flori la o Dacie sau un Trabant până la sute de mii de euro şi maşini de teren. Acesta este traseul premiilor obţinute de performerii români.
Internetul benefic sau nu pentru elevi
Adolescenţii, elevi, studenţii şi/sau fără ocupaţie petrec săptămânal nu mai puţin de 31 de ore navigând pe internet, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie şi dat publicităţii tot pe internet. Cele mai căutate domenii sunt contracepţia, planificarea familială, medicina estetică şi dietele. Adolescenţii dedică circa trei ore şi jumătate discuţiilor cu prietenii prin intermediul serviciului de mesagerie şi se uită timp de aproape două ore la videoclipuri pe You Tube. În plus, 25 la sută dintre cei 1.000 de tineri chestionaţi au spus că poartă în mod frecvent discuţii on-line cu persoane străine. Internetul mai este folosit de tineri şi pentru a rezolva temele pe care la primesc la şcoală, alocând în jur de trei ore pe săptămână căutării de informaţii ajutătoare.
„Nu pot ţine minte”, care ar fi motivele?
Afecţiunile pe care navigatul pe internet le produc asupra cortexului prefrontal se remarcă cu uşurinţă la tinerii în dificultăţile pe care aceştia le întâmpină în concentrarea cu atenţie şi în susţinerea motivaţiei pentru urmărirea unei activităţi oarecare, în controlul emoţiilor şi al comportamentului, în planificarea şi organizarea programului.
Motivul pentru care adolescentul îşi pierde interesul pentru diferite activităţi este afectarea creierului său, deoarece creierul uman nu este dotat cu un sistem care să facă posibilă percepţia şi prelucrarea suficient de rapidă a informaţiilor şi imaginilor în mişcare precum o face calculatorul. Depăşit în capacităţile sale, cortexul renunţă parţial sau total la o seamă de funcţii şi procese dintre cele care caracterizează în mod obişnuit activitatea sa.
Delia Hriţuleac