Sima, criminalul din Chiuza, încearcă pentru a patra oară să își reducă pedeapsa

Ioan Sima, bărbatul din Chiuza care în 2011 şi-a omorât soţia după ce, din gelozie, a bătut-o mai bine de trei ore, cere pentru a patra oară revizuirea sentinţei în baza căreia a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Deși a stat după gratii abia 8 ani, bărbatul vrea să scape. Acesta mai are la activ două omoruri, unul fiind din culpă. Când și-a ucis soția, procurorii l-au acuzat de omor deosebit de grav, pentru care pedeapsa era detențiunea pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani.

Ultima crimă, una oribilă, s-a petrecut la finele lunii februarie 2011, după ce Ioan Sima şi-a bătut cu bestialitate soţia. Într-o cameră alăturată se aflau cei trei copii ai lor.

După un an de la comiterea faptei, bărbatul a fost condamnat de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la 25 de ani de închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor civile, pentru omor deosebit de grav, cum era denumită infracțiunea în Vechiul Cod penal. Azi este denumită omor calificat însă elementele sunt aproximativ aceleași.

Ghinion de trei ori la rând

În 2012, la scurt timp după ce a fost condamnat, Sima s-a gândit, probabil că nu este prea comod să stea după gratii şi că e prea multă plictiseală, astfel că a cerut pentru prima dată revizuirea sentinţei aplicată de magistraţii Tribunalului Bistriţa. Bineînţeles, judecătorii i-au respins cererea, ca fiind neîntemeiată. După doi ani de la aceasta, Sima şi-a încercat pentru a doua oară norocul, însă fără succes. În 2016, a încercat și pentru a treia oară să scape cu o sentinţă mai uşoară, iar acum va încerca pentru a patra oară. Termenul de judecată este fixat pe data de 21 martie.

Potrivit legii penale, cererile de revizuire pot fi efectuate doar în anumite circumstanţe:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

(2) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civile, potrivit Codului de procedură civilă.

(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.

(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) şi f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuiri

A invocat felurite circumstanțe, inclusiv psihice

În 2014, în cazul lui Sima nu s-a aplicat nici un alineat al articolului de lege mai sus amintit, după cum reiese şi din motivarea hotărârii pronunţată de instanţă în dosarul în care bărbatul a cerut pentru a doua oară revizuirea sentinţei.

„În motivarea cererii condamnatul a invocat dispoziţiile art. 453 Noul Cod Penal (în realitate Noul Cod de procedură Penală), solicitând aplicarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 75 şi 76 Noul Cod Penal.

În motivare s-a arătat că în seara în care s-a petrecut incidentul soldat cu moartea soţiei sale, el a fost provocat de victimă şi în aceste condiţii a lovit-o, pentru a o speria şi a se culca, victima aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice. După ce inculpatul s-a culcat, a fost atacat de victimă cu un lemn şi a fost lovit peste genunchi şi mână, împrejurare în care el s-a apărat lovind-o pe soţia sa, pe întuneric, până ce a strigat ca inculpatul să se oprească. Abia atunci inculpatul a realizat ce face şi unde se află şi s-a dus să aprindă lumina. A invocat împrejurarea că suferă de tulburări de comportament de mult timp, fiind internat şi în spital cu diagnosticul de tulburări de comportament şi schizofrenie.

După ce a aprins lumina a văzut-o pe soţia sa plină de sânge şi s-a pierdut, a văzut şi cele două bucăţi de lemn cu care a fost lovit şi uşile deschise la cameră şi antreu, astfel că şi-a dat seama că soţia sa a avut un complice în agresiunea exercitată asupra sa, motiv pentru care a solicitat audierea a două persoane, probă care i s-a respins.

S-a invocat, totodată, şi faptul că s-au găsit urme de sânge în curte, urme care nu pot fi justificate decât prin existenţa unui complice în acţiunea de agresiune exercitată de soţie asupra lui.

În susţinerea afirmaţiilor sale, condamnatul a precizat că R.S l-a informat că la 23 februarie (n. r. – exact în ziua crimei) soţia condamnatului (victima) s-ar fi confesat martorului, spunându-i că are un amant cu care va pleca în Portugalia după ce îl omoară pe condamnat. Acest martor l-a căutat pe condamnat să îi spună despre intenţia soţiei sale dar nu l-a găsit la domiciliu şi apoi acesta a plecat din ţară. Condamnatul a solicitat şi audierea acestui martor.

În final, revizuentul a precizat că pedeapsa ce i s-a aplicat este foarte mare, iar ele în vârstă, bolnav şi are trei copii rămaşi acasă, doi fiind minori”, arăta la acea vreme instanţa cu privire la motivele care au stat la baza cererii de revizuire depusă de Sima.

Acţiunea lui Sima a fost respinsă de instanţă, deoarece judecătorii au constatat că nu a arătat concret cazul de revizuire, el rezumându-se doar la prezentarea şi reiterarea unei stări de fapt.

Și-a lovit nevasta cu ce i-a picat în mână

Pe de altă parte, instanţa a ţinut cont și de violenţa loviturilor pe care bărbatul i le-a aplicat soţiei sale. Practic, cei doi au avut mai întâi o ceartă care s-a lăsat cu lovituri aplicate de Sima nevestei, cei doi potolindu-se abia după ce fiica lor cea mare, pe atunci elevă în clasa a XII-a a intervenit între ei. Pentru o vreme, bărbatul s-a dus la culcare, însă soţia nu a avut astâmpăr şi l-a lovit cu un lemn. În acel moment, Sima s-a trezit şi s-a declanşat uraganul. Bărbatul a început să-şi lovească nevasta peste cap, membre şi corp cu ce i-a picat în mână: scaun de lemn, funie groasă, găleată metalică, dar şi cu pumnii şi picioarele. S-a oprit doar în momentul în care aceasta a realizat că femeia intrase în convulsii. A dezbrăcat-o şi a îmbrăcat-o cu alte haine după care i-a cerut fiicei sale să cheme Salvarea, spunând că soţia sa s-ar fi lovit singură cu un lemn din sobă.

Medicii legişti au constatat însă în urma necropsiei că moartea femeii s-a datorat loviturilor deosebit de crunte primite de la Sima, care printre altele i-a fracturat coastele, producându-i hemoragii interne masive.

Nu în ultimul rând, judecătorii au reiterat şi faptul că Sima avea condamnări anterioare pentru fapte de omor, dar şi pentru furt. Prin urmare, i-au respins cererea de revizuire.

Acum în 2016, a depus o nouă solicitare similară cu cea din 2014, termenul fiind fixat la începutul lunii august.

Recidivist în toată regula

Potrivit cazierului său, în 1977, Ioan Sima a primit 2 ani pentru ucidere din culpă. Patru ani mai târziu, în 1981, a comis, în judeţul Ialomiţa, a doua crimă pentru care a stat după gratii 15 ani, din care a executat doar jumătate fiindcă a fost graţiat, la începutul anilor ’90.

Lista de condamnări a lui Sima nu se opreşte aici. În anul 2000, acesta a lovit un om, însă instanţa nu l-a putut pedepsi deoarece victima şi-a retras plângerea.

După patru ani, în 2004, magistraţii de la Judecătoria Beclean l-au condamnat la 5 ani de închisoare complicitate la furt calificat şi conducere fără permis pe drumurile naţionale.