Salahori, constructori, electricieni sau fermieri sunt meseriile de la care au pornit politicienii care azi conduc judeţul. Toţi susţin că au făcut averi în mod cinstit şi îşi amintesc cu plăcere de vremea fecioriei când lucrau în natură, departe de stress-ul la care sunt supuşi acum.
Încărcaţi de gloria trecătoare a acestei lumi, mai marii locali se refugiază în leagănul copilăriei şi mai cosesc din când în când, amintindu-şi ce bărbaţi erau odată şi ce trecătoare sunt toate cele ale vieţii, cu funcţii şi cu lauri cu tot. Iată în linii mari parcursul celor care astăzi iau decizii, absolut toţi fiind propulsaţi pe linie de partid.
Liviu Rusu îşi dorea o bicicletă
Susţine că a avut o copilărie grea, dar frumoasă. A muncit de mic la câmp, lucru care l-a întărit şi ambiţionat. S-a îndrăgostit de dealurile din jurul Raglei, iar acum când a ajuns pe cai mari trage din greu să ofere locuitorilor condiţii moderne de trai, infrastructură şi utilităţi. Pe perioada vacanţelor de vară a muncit şi la cariere de piatră, deşi era doar un puşti. Îşi aminteşte că îşi dorea enorm o bicicletă ca şi ceilalţi copii din sat şi doar aşa putea să o obţină, prin muncă.
„Am amintiri frumoase din copilărie şi acum mă relaxez când bag coasa în iarbă şi mai cosesc. Uit de toate şi îmi aduc aminte de tinereţe, de copilărie. Iubesc pământul şi judeţul şi pe oriunde am trecut am încercat să las ceva în urmă”, susţine Rusu.
Timp de zece ani, Rusu a lucrat la Întreprinderea de Îmbunătăţiri Funciare şi Exploatare a Pajiştilor din Sângeorz, alături de… rivalul Dorin Popescu, care era şeful secţiei de Mecanizare.
A intrat în PDL, alături de Ioan Oltean de care îl leagă o prietenie aparte şi a câştigat Primăria Sângeorz Băi. În timpul mandatului său a modernizat sediul primăriei. A fost consilier judeţean şi s-a ocupat de afaceri în domeniul prelucrării lemnului, la SC Montana Islaz.
La ora actuală este secretar general al PDL Bistriţa Năsăud şi ca preşedinte al CJ gestionează un buget de 100 de milioane de euro.
Avere: deţine două case una în Sângeorz, alta în Ragla (moştenire), un apartament în Bistriţa şi unul în Bucureşti, un Jeep şi un Renault Megane. Deţine părţi sociale la Montana Islaz în valoare de 150.000 de lei.
Averea cea mare a preşedintelui Consiliului Judeţean: funcţia de bunic în devenire.
Vasile Negruşeri, cel mai bun cosaş din Maieru
Administratorul judeţului a obţinut această funcţie, după ce a părăsit PSD şi s-a suit urgent în barca PDL.
În 1997 a absolvit Facultatea de Matematică Fizică a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj şi s-a titularizat la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu. A fost cel mai tânăr profesor din liceu cu gradul unu.
Susţine că a avut un examen foarte greu la Facultate, erau patru pe un loc. Specialist în matematică a câştigat Olimpiada judeţeană în clasa a opta şi în clasa a participat la Faza Naţională la aceeaşi disciplină.
Cu toate acestea el susţine că nu dă înapoi când este vorba de muncile agricole. „Sunt cel mai bun cosaş din Maieru (râzând). Am muncit de mic ş mă mândresc cu asta. 40 de care cu fân anual, pentru că aveam gospodărie mare, cu vaci, porci, oi mă rog tot ce ţine de o familie. În paralel studiam matematica pentru că şcoala a fost un ideal al meu şi tata m-a susţinut mereu în învăţătură. Am acasă două coase, pe care le bat, le ascut şi mă relaxez de fiecare dată când le folosesc, îmi aminteşte de copilărie, de tinereţe”, ne-a destăinuit Vasile Negruşeri.
Cât timp a fost profesor de matematică a muncit la lopată, în construcţii, vara în Ungara, şi câştiga 2.000 de dolari pe lună.
În politică a intrat în 1997 alături de PSD şi susţine că a fost lucrat de deputatul Radu Moldovan. Nu regretă că a trecut la rivalii portocalii şi crede că acum demonstrează de ce este în stare. Este coordonator de campanie pe Colegiul deputatului Oltean.
Negruşeri a moştenit un teren în Maieru, pe care l-a vândut cu 5.500 de dolari şi a cumpărat teren în Unirea, unde şi-a construit o casă.
Avere: VW Golf III model 1994 pe care tocmai a reparat-o şi nu îşi va cumpăra o altă maşină nouă, deşi fiul său angajat la Google promite că îi face cadou una nouă; casă în Unirea nou construită, 2.500 metri pătraţi teren în Unirea. Conturi de aproximativ 150.000 de lei. din funcţia de manager al judeţului are un venit de 4.000 de lei pe lună.
Mihai Bumbu, expert în îmbunătăţiri funciare
Actualul vicepreşedinte al CJ BN, Mihai Bumbu, a crescut la oraş dar îşi aminteşte cu plăcere când lucra la fân, la bunicii din Poiana Ilvei. A absolvit Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din Bucureşti. În timpul facultăţii a lucrat ca inginer debutant la Întreprinderea de Îmbunătăţiri Funciare şi Exploatare a Pajiştilor. A câştigat primii bani în 1983, la ferma care lucra. Prima maşină cumpărată din banii munciţi a fost un Oltcit. A vrut o Dacie, dar se aştepta prea mult pe listă. Şi pentru Oltcit spune că a avut pile.
„Era frumos, lucram în natură, însămânţam, curăţam pajiştile sau construiam locuri de adăpat animalele, ce mai făceam iarba să crească”, spune Mihai Bumbu.
Deşi avea doar un an experienţă, Bumbu s-a transferat la cea mai mare fermă de pajişti din ţară, în Caransebeş. A muncit acolo până în 1992, după care a revenit în Bistriţa şi a lucrat ca inginer la Staţia Pomicolă. O perioadă a exportat fructe, după care a deschis o firmă de transport şi a fost reprezentant naţional al unei firme din Suedia.
În anul 2.000 a intrat în PNL şi a fost propus spre excludere 10 ani mai târziu.
Bumbu conduce un Ford Focus, are datorii de 20.000 de euro şi este acţionar la un SRL. Din salariul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean are asigurat un salariu de 4.000 de lei anual. Momentan se află între două luntrii exclus din PNL şi fără invitaţie din partea PDL.
George Avram, salahor în Germania
Viceprimarul Bistriţei a avut parte de o tinereţe zbuciumată şi a muncit în fabricile comuniste din Zona Industrială. A lucrat ca electrician, iar după Revoluţie a fugit în Germania unde a prestat diverse munci, printre care şi cea de salahor. Revenit în ţară, Avram s-a înscris în PSD şi a tras tare în toate campaniile social-democrate. Într-un final a fost recompensat cu postul de viceprimar, unde face echipă cu Ovidiu Creţu. Timp de mai mulţi ani a coordonat activitatea societăţii de salubrizare Urbana unde a căpătat cunoştinţe organizatorice.
Spune că a fost de mic un luptător, mai ales că în tinereţe a boxat la Gloria şi a câştigat titlul de vicecampion naţional.
„Am plecat de jos şi consider că ăsta e marele meu avantaj. Am cunoscut greutăţile oamenilor şi cu experienţa ce o am pot face lucruri bune pentru oraş. Sunt mândru că sunt bistriţean şi nu mi-e ruşine să recunosc că am plecat de jos”, susţine Avram.
Viceprimarul este preşedintele Asociaţiei 22 Decembrie din Bistriţa şi unul din artizanii revoltei din Zona Industrială. Pentru meritele sale a primit un certificat de revoluţionar – „Luptător remarcat prin fapte deosebite”. În baza acestui document, vicele Avram este scutit de plata taxelor şi impozitului pe casa şi maşina sa din Subcetate.
Deţine o casă de 400 de metri pătraţi în cartier Subcetate, un autoturism Mercedes C Klasse, model 2005. Salariul său este de aproximativ 4.000 de lei, conform declaraţiei de avere.
Cosmin Botezat
cosmin@gazetadebistrita.ro
