Sfidarea are blazon in Parlament: circ 100% – pensii, minus 15

Timp de mai bine de şase ore, parlamentarii României au jucat în marea comedie naţională, numită generic Moţiunea de cenzură, la care spectator a fost o ţară vai de mama ei!
Reducerile salariilor şi pensiilor rămân în picioare, punerea în aplicare a acestora, precum şi a celorlalte măsuri de redresare economică, rămânând în sarcina cabinetului Boc … 5.

Clasa politică românească a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, nivelul şi competenţele politicianului român, rămas la stadiul de Farfuridi, Trahanache ori Brânzovenescu. Mereu actualul Caragiale ar fi dat Parlamentul României în judecată pentru plagiat, doar perioada şi numele eroilor fiind schimbate pe ici pe colo faţă de scrierile marelui nostru dramaturg.
Tragicomedia românească a avut, săptămâna trecută, cotele pe care meteorologii ne avertizau în legătură cu confortul termic: ridicate, la nivelul irespirabilului, senzaţia de greaţă fiind prezentă de fiecare dată la deschiderea televizorului.
Matematica numărării voturilor şi a jocurilor de culise dinaintea actului în sine, eventualele „trădări” au fost anticipate şi s-au încadrat în marja de eroare.
Timpul pierdut în aula Casei Poporului prin teatrul de doi bani dat de întreaga clasă politică a făcut ca rezultatul anticipat să nu mai surprindă pe nimeni, nici măcar pe cei a căror speranţă chiar a stat în votul aleşilor.   

Dimineaţa, pe răcoare…

La 20 de ani de la mineriade, străzile Bucureştiului au fost luate cu asalt, de această dată de pensionarii şi bugetarii care sunt luaţi în vizorul Executivului pentru reducerea veniturilor. Manifestaţia de săptămâna trecută avea ca scop sensibilizarea parlamentarilor în vederea adoptării moţiunii de cenzură depusă de PSD în Parlament.
Mitingurile pensionarilor şi a sindicaliştilor din sistemul bugetar au început paşnic în Parcul Izvor şi la intrarea Camerei Deputaţilor dinspre Bulevardul Naţiunilor Unite. Paşnic doar la orele dimineţii, când soarele încă nu îşi intrase în atribuţii complet. După doar câteva ore, agitaţia s-a intensificat în zona cordonului de jandarmi, unde au apărut primele altercaţii între manifestanţi şi forţele de ordine. Atât perspectiva ciuntirii veniturilor, cât şi efectul ultravioletelor au făcut ca situaţia să pară, la un moment dat, necontrolabilă. Cu toate că aproape 20 de persoane au necesitat îngrijiri medicale din cauza căldurii, nu s-au semnalat incidente majore, forţele de ordine respectând consemnul.
Reprezentanţi ai revoluţionarilor (ce-i drept, puţin cam tinerei pentru a fi revoluţionari) au apărut în costumaţii de Ku Klux Klan, cu robe şi cagule roşii, purtând în nişte ţepe pe membrii Executivului sub forma unor păpuşi Voodoo gigantice, pe care le-au şi incinerat.
La ora 16.00 când expira aprobarea manifestărilor, oamenii s-au retras cuminţi către case sau autocare, aşteptând rezultatul votului, care a început, bineînţeles, după plecarea lor.

Atmosferă de stadion în plenul camerelor reunite

Doar vuvuzelele mai lipseau din şedinţa de plen a Parlamentului pentru ca spectacolul ieftin să devină infern de stadion sud-african.
Parlamentarii – actorii principali ai falsei dezbateri, nu s-au putut abţine de la năravurile triviale, fluierând şi molestând verbal colegii de la microfoane, pe sistemul care-pe-care, indiferent pe care parte a baricadei s-a aflat.
Luările de cuvânt, cu sau fără rost, au fost un dialog jignitor între protagonişti, perindarea la tribună fiind în funcţie de replicile fiecăruia.
Expresii ca „bătut în cap”, „nesimţiţi”, „lingăi” sau „pupatul de posterioare”, „demagogi”, „senator fără frecvenţă” au fost, atât de o parte, cât şi de cealaltă, scântei menite a provoca adversarul la a comite fault.
Acuzele au fost driblingurile principale ale celor două părţi combatante, Puterea versus Opoziţia, reproşurile venind din ambele părţi cu referiri spaţio-temporale diferite.
Un exemplu ar fi Cezar Preda – PDL – către Crin Antonescu: „Noi intrăm astăzi în istorie. Nu lungind facultatea, nu pupând posterioare ajungi să fii politician (…) Aţi înfiinţat deja o funcţie în Senat: cea de senator la fără frecvenţă”.
Nici preşedintele PSD, Victor Ponta, nu a rămas mai prejos în ale invectivelor: „Domnule Boc, cred că sunteţi căzut în cap”, catalogând Puterea ca „nişte nesimţiţi”. Tuşa a fost făcută, la un moment dat, de Mădălin Voicu, care, epuizat după noaptea furtunoasă prin care tocmai trecuse, a moţăit şi chiar a adormit în plen.
În acest meci al clasei politice, arbitru a fost chiar naţia română, cu precizarea că eliminările sau cartonaşele se acordă doar din patru în patru ani, echipele rămânând aceleaşi. În meciurile din 14 şi 15 iunie 2010 nu s-au făcut schimburi de tricouri, iar în locul tabelei de marcaj s-a inventat „panoul ruşinii”.

La balcoane au lipsit seminţele

În lojele Camerei Deputaţilor, unde s-a ţinut şedinţa comună, au fost invitaţi de către Opoziţie diferiţi sindicalişti şi pensionari. Comportamentul lor a fost pe măsura spectacolului din sală, contribuţia asistenţei la „reuşita” show-ului fiind determinantă. Pe lângă huiduielile şi injuriile adresate membrilor guvernului şi vorbitorilor din partea Puterii, invitaţii din balcoane au afişat tot timpul mesaje anti-guvernamentale, pancarte şi bannere prin care îşi manifestau dezaprobarea faţă de măsurile anti-populare ale guvernului Boc.
Toate materialele de propagandă au fost aruncate în sală către sfârşitul şedinţei, atmosfera încingându-se în momentul în care fostul vicepreşedinte PSD, actualul purtător de cuvânt – Radu Moldovan, împreună cu senatorul Dan Şova au confiscat o cameră de luat vederi care aparţinea unui sindicalist, pe motivul că acesta filma pentru poliţia puterii: „era o persoană îmbrăcată în poliţist, despre care noi spunem că nu era poliţist şi care îi filma pe cei care vociferau împotriva premierului, probabil ca să le facă dosar”. Conflictul a fost aplanat de liderul deputaţilor PSD, Viorel Hrebenciuc.

Bilele albe şi oile negre

Momentul votului moţiunii, aşteptat de o ţară întreagă, a venit după mai mult de şase ore de dezbateri şi interpelări. Sistemul de vot a fost cel cu bile albe şi bile negre, fiecare din votanţi introducând bila albă în urna albă şi bila neagră în urna neagră, pentru ca moţiunea să treacă, iar pentru respingerea ei, bila albă trebuia introdusă în urna neagră şi bila neagră în urna albă, rezultând astfel un dublu control al votului.
Pentru a trece, moţiunea avea nevoie de votul majorităţii absolute, adică 236 voturi. După numărarea bilelor, rezultatul a fost de 228 voturi „pentru”, 197 „împotrivă” şi trei voturi anulate, aceste trei, fiind contorizate de unii reprezentanţi ai presei şi ai opoziţiei – „pentru”. Diferenţa de 8 voturi (5 după alte calcule), a făcut ca moţiunea de cenzură să nu treacă, implicit Guvernul Boc să nu fie demis.
Voturilor parlamentarilor PSD-PC şi ale celor de la PNL s-au adăugat cele ale parlamentarilor „răzvrătiţi” din UNPR şi PDL, dintre care nume sonore ca Silviu Prigoana sau Teo Trandafir, parlamentari care nu au nutrit aceleaşi sentimente cu colegii lor de partid.
Până la urmă, speranţele pensionarilor şi a bugetarilor nu au devenit realitate, puterea actuala urmând să îşi pună planul în aplicare. Ultima cale de atac este Curtea Constituţională a României (CCR), care, tocmai ce s-a înnoit cu membri portocalii, după o noapte de pomină în acelaşi Parlament al României. Mai mult decât atât, preşedintele nou ales al CCR este nimeni altul decât Augustin Zegrean, fost membru marcant al PD – senator şi mai apoi deputat de Bistriţa.
Bugetarii şi pensionarii vor simţi din plin măsurile de redresare pe pielea lor, pe când partidele îşi continuă, tot pe spatele populaţiei, jocul politic nesfârşit.
Puterea merge mai departe cu planul său de acţiune, probabil va urma o remaniere, iar Guvernul Boc 4 se va transforma în Boc 5. Opoziţia câştigă valuta electorală neavând un plan alternativ bine conturat, fapt pentru care, paradoxal, mulţi dintre parlamentarii pro-moţiune, au răsuflat liniştiţi când rezultatul votului a fost anunţat.

Eugen Farcaşiu