Punct final în dosarul în care expertul topo Constantin Șofron a fost trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, pentru fals intelectual, uz de fals și fals în declarații! Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au ajuns la concluzia că instanța de fond de la Judecătoria Bistrița a judecat corect speța pe latură penală – faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de care Șofron a fost acuzat, însă din cauză că termenul de prescripție a acestora s-a împlinit încă din 2019, procesul penal a încetat. Pe latură civilă însă, judecătorii clujeni au fost de părere că, despăgubirile pe care expertul trebuie să le plătească părții civile, de 20.000 lei, sunt mult prea mari. Drept urmare, suma a fost înjumătățită.
Așa cum am arătat în vara anului trecut, expertul topo Constantin Șofron a scăpat de rigorile legii, după ce faptele de care a fost acuzat de procurori, de fals intelectual, uz de fals și fals în declarații, s-au prescris.
Șofron s-a pricopsit cu aceste acuzații, după ce, în 2014, a întocmit o expertiză falsă.
Dosarul penal a fost deschis în 2015, în urma unei plângeri depusă la parchet de cel în numele căruia a fost întocmită expertiza respectivă.
Într-un document depus la dosarul cauzei, persoana care a scos la iveală falsul lui Șofron, arată că este proprietarul unui teren de 1.250 mp în Bistrița, iar în cursul anului 2014 au apărut niște divergențe cu vecinii săi care au construit un gard și o anexă pe proprietatea sa. La scurt timp, omul avea să afla că, în numele său, expertul Șofron întocmise o documentație prin care s-au efectuat modificări ale coordonatelor terenului său și s-a modificat poziţionarea acestuia. Evident, expertul nu a recunoscut la documentele sunt false.
După un an de anchetă, procurorul care a instrumentat dosarul a ajuns la concluzia că “nu există un interes public în cercetarea infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală” și a clasat cauza. Nu de aceeași părere a fost și instanța care a judecat soluția dată de procuror în dosar, judecătorul considerând că trebuie completată ancheta, astfel că trimis cauza înapoi la Parchet. A mai fost nevoie de încă un an pentru trimiterea lui Șofron în judecată, în octombrie 2017.
A fost nevoie de aproape 5 ani de procese, însă faptele comise s-au prescris încă din 2019. Instanța de la Judecătoria Bistrița, care a judecat cauza, a ajuns la această concluzie în august anul trecut. Chiar dacă pe latură penală, Șofron a scăpat, judecătorii bistrițeni au decis că el trebuie să plătească despăgubiri în cuantum de 20.000 lei, bistrițeanului pe numele căruia a întocmit actele false.
Procurorii au cerut condamnarea, instanța a spus NU! Faptele s-au prescris!
Atât procurorii, cât și expertul Constantin Șofron au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj.
Procurorii nu au fost de acord cu decizia Judecătoriei Bistrița cu privire la intervenirea prescripției faptelor comise de Șofron și au cerut Curții de Apel Cluj să pronunțe o sentință de condamnare a inculpatului.
Invocând deciziile Curții Constituționale cu privire la prescripție din 2018 și 2022, judecătorii clujeni au considerat însă apelul Parchetului ca fiind nefondat.
“Fiind neîndoielnică împrejurarea că Decizia Curţii Constituţionale Nr. 297/2018 trebuia aplicată ca o decizie simplă de neconstituţionalitate, având efectul clar delimitat prin par. 73 al Deciziei Curţii Constituţionale Nr. 358/2022, ceea ce mai trebuie analizat este în ce măsură o asemenea aplicare a Deciziei Curţii Constituţionale Nr. 297/2018 ar avea drept consecinţă menţinerea soluţiei de încetare a procesului penal cu privire la cele trei infracţiuni deduse judecăţii, de vreme ce termenul prescripţiei generale a răspunderii penale este de 5 ani ( pedepsele prevăzute de lege pentru cele trei infracţiuni fiind mai mari de 1 an, şi de cel mult 5 ani închisoare). Deci nu este contestat faptul că deciziile Curţii Constituţionale sunt de imediată şi generală aplicare, devenind opozabile erga omnes de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce înseamnă că nu se aplică doar raporturilor juridice născute ulterior acestui moment, ci tuturor situaţiilor juridice în desfăşurare, care nu au fost definitiv judecate până la data publicării, totuşi, prin motivele scrise de apel, Ministerul Public a susţinut că, fiind vorba despre întreruperea prescripţiei răspunderii penale, neconstituţionalitatea disp. art. 155 alin. 1 din C.pen. nu poate produce vreun efect asupra actelor de procedură emise anterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale Nr. 297/2018.
S-a apreciat, aşadar, că întreruperea prescripţiei răspunderii penale constituie o chestiune de reglementare procesual penală, nicidecum o normă de drept material, posibil a fi aplicată retroactiv, ca lege penală mai favorabilă, în conformitate cu disp. art. 5 din C.pen.
Nu putem achiesa unei asemenea opinii, atât timp cât, prin însăşi Decizia Nr. 297/2018 ( par. 25 şi par. 27), Curtea Constituţională a României a stabilit că prescripţia este o instituţie de drept material, inclusiv în raport de dispozițiile legale ce reglementează termenele de prescripție a răspunderii penale și modalitatea de aplicare a acestora. Or, după cum s-a indicat deja, şi aceste considerente au, în virtutea puterii de lucru judecat care însoţeşte şi deciziile Curţii Constituţionale a României, caracter obligatoriu”, au explicat în motivare judecătorii clujeni.
CA Cluj: Apărările, nefondate! Infracţiunile deduse judecăţii sunt de pericol
De cealaltă parte, Constantin Șofron a solicitat Curții de Apel achitarea sa, întrucât nu a acționat cu intenție directă și nu a produs cuiva vreun prejudiciu.
Judecătorii, care au ținut cont și de dosarul deschis în instanța civilă de proprietarul în numele căruia Șofron a întocmit actele false, nu au fost însă de acord cu susținerile expertului și a respins această cerere, întrucât faptele comise de acesta întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de care a fost acuzat de către procurori.
“Apărările inculpatului potrivit cărora, urmare a demersurilor sale nu s-ar fi produs o consecinţă juridică, nu sunt fondate, având în vedere că infracţiunile deduse judecăţii sunt infracţiuni de pericol şi sancţionează înşelarea încrederii de care trebuie să se bucure înscrisurile oficiale. Mai mult urmare a demersurilor inculpatului în planul de situaţie de la OCPI Bistrița-Năsăud coordonatele terenului cumpărat de partea civilă au fost modificate”, a concluzionat instanța clujeană.
În ceea ce privește apelul depus de Șofron pe latura civilă a cauzei, instanța a considerat că acesta este fondat întrucât suma de 20.000 cu titlu de daune morale este mult prea mare, raportat la dimensiunea prejudiciului moral conturat.
“Apreciem că prin acţiunile inculpatului i s-a adus părţii civile o vătămare constând în stresul la care au fost supusă ca urmare a declanșării acţiunilor civile, aceasta trebuind să efectueze demersuri suplimentare necesare readucerii imobilului la situaţia juridice iniţială. Trebuie să mai adăugăm că starea de stres a fost fundamentată şi pe, nesiguranţa legată de posibilitatea pierderii unei părţi din dreptul de proprietate a terenului. Asupra cărora sunt proprietari partea civilă şi soţia sa.
Cu toate acestea prin daunele morale ce urmează a fi stabilite nu trebuie să se genereze în favoarea părţii civile o îmbogăţire nejustificată.
Apreciem că daunele morale solicitate şi acordate în prezenta cauză sunt nejustificate raportat la dimensiunea prejudiciului moral conturat.
În acest sens Curtea va reduce cuantumul daunelor morale pe care inculpatul urmează să le achite părţii civile de la suma de 20.000 lei la suma de 10.000 lei”, a decis Curtea de Apel Cluj.
