Sentință definitivă pronunțată de magistrații de la Curtea de Apel Cluj în dosarul hoților care l-au ușurat pe un bistrițean de bijuterii în valoare de peste 50.000 de euro: apelul depus de patru din cei cinci inculpați a fost respins, pedepsele stabilite de Tribunalul Bistrița-Năsăud rămânând neschimbate.
Procurorii au deschis acest dosar la începutul lunii noiembrie 2021, în urma denunțului unui inculpat anchetat de procurorii DIICOT, într-un dosar de trafic de droguri, viol, lipsire de libertate.
Câteva zile mai târziu, firele au dus la Marcel Moldovan, după ce a mai fost formulat un denunț de către un alt bărbat a cărui locuință a fost “răvășită” de procurorii DIICOT, și unde s-a găsit substanțe interzise. Așa că, pentru ca să scape, a ciripit.
Procurorii spun că Moldovan este unchiul lui Chereji, primul revenind în țară în 2020, unde a fost închis pentru comiterea unor infracțiuni grave cu violență. O vreme au locuit împreună și au făcut mai multe deplasări în străinătate. La un moment dat, Chereji s-a însurat și s-a mutat la Drobeta Turnu Severin.
Cu toate acestea, deplasările celor doi prin Europa, respectiv Elveția, Danemarca, Germania sau Olanda, nu au lipsit, iar lor li s-a alăturat și Lascu, iar în toamna lui 2021 l-au cunoscut pe Lascu.
În această perioadă, Moldovan a început să facă trafic cu substanțe psihoactive.
în toamna lui 2021, Moldovan, Chereji și Ciurcui și-au unit forțele și s-au apucat de furturi.
Jaf lăsat cu… pușcărie
Astfel, potrivit procurorilor, în luna noiembrie, Chereji, în timp ce se afla la o partidă de poker, a primit un pont de la Grigore Ani, iar mai apoi l-a informat pe Moldovan, care la rândul lui i-a convocat pe Lascu și pe Ciurcui. Totodată, Moldovan s-a întâlnit și el personal cu Ani. Astfel, Moldovan a primit detalii despre viitoarea victimă – unde se află apartamentul în care locuiește, ce activități și medii frecventează, ce autoturism folosește -, ba mai mult, i-a dus și pe teren, pentru a identifica adresa exactă și persoana vizată, pe care Ani o cunoștea foarte bine, fusese în casa acesteia și susținea că deține bunuri și bijuterii de valoare și circa 200.000 de euro.
Drept urmare, victima a fost filată timp de câteva zile, în acest interval Moldovan, Chereji, Lascu și Ciurcui punând la punct “planul de bătaie”.
Furtul a avut loc pe 4 decembrie, în timp ce victima era plecată de acasă. Moldovan și Chereji au rămas în afară pentru a supraveghea zona, în timp ce Lascu și Ciurcui au intrat în apartament, unde au găsit o cutie în care se aflau 8 ceasuri bărbătești de colecție mărcile Piegmont, Duward, Corum, Longines, Hublot, Tag Heuer Carrera dintre care 2 ceasuri erau din aur de 18 karate, un alt ceas din aur de 18 Karate femeiesc și mai multe bijuterii din aur printre care un colier cu perle, un lănțișor din aur de 18 karate reprezentând crucea cu Iisus Hristos răstignit, 3 lănțișoare din aur de 18 și 22 de karate cu medalion, 2 inele din aur cu pietricele, un ceas de buzunar din argint marca Chopard, un buton pentru cămăși marca Armani din argint placate cu aur, doi butoni pentru cămăși din aur alb cu pietre, un breloc pentru chei Armani din argint placat cu aur, o brățară din aur de circa 60 grame de 18 karate, o brățară din aur de 22 de karate cu greutate de circa 60 grame, având model cu 3 rânduri de verigi suprapuse și lipită pe fiecare verigă un model din aur de tip frunză.
După ce s-au văzut cu bunurile “în traistă”, au încercat să le vândă pentru a face rost de bani. Au reușit să scape de doar câteva, fiindcă pe 17 decembrie, procurorii au pus mâna pe ei.
Ani Grigore căzut în plasa DIICOT câteva luni mai târziu, în martie 2022.
Cei cinci au fost trimiși în judecată în aprilie 2022, procesul derulându-se conform procedurii simplificate, deoarece toți inculpații și-au recunoscut faptele. Prima sentință a fost pronunțată la finele lunii ianuarie anul acesta, Marcel Moldovan și Marcel Chereji fiind condamnați la câte 5 ani de închisoare, Corneliu Lascu a primit 2 ani și 3 luni de închisoare, Ciurcui Ioan a fost condamnat la 3 ani de închisoare, în timp ce Ani Grigore a primit 4 ani și 10 luni de închisoare.
Reducerea pedepselor, nejustificată
Moldovan, Chereji, Ciurcui și Ani au atacat sentința tribunalului cu apel, la Curtea de Apel Cluj, toți patru considerând că individualizarea pedepselor nu a fost făcută conform legii și că meritau pedepse mai mici.
Nu au fost însă convingători în fața judecătorilor clujeni.
Astfel, cu privire la apelul depus de Moldovan, instanța a conchis că “nu poate fi dispusă reducerea pedepselor, deoarece acestea trebuie să corespundă sub aspectul naturii şi duratei atât gravităţii faptelor şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii lui de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii. Adoptarea atitudinii de recunoaştere a faptelor imputate a avut la bază mai ales dorinţa de a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 şi nu conştientizarea gravităţii faptelor, a pericolului reprezentat de consumul de substanţe psihoactive sau a regretului pentru consecinţele suportate de persoana vătămată AA”.
În ce-l privește pe Chereji, judecătorii clujeni arată că instanţa de fond a ținut cont de toate circumstanțele atenuante, fiind aplicată o pedeapsă justă, astfel că nu se mai poate aplica nicio reducere a acesteia.
“Circumstanțele personale favorabile inculpatului (atitudinea de recunoaștere a faptelor, colaborarea cu organele judiciare, vârsta de 30 de ani, faptul că este căsătorit) au fost valorificate de către prima instanță la momentul stabilirii duratei fiecărei pedepse. Raportat la numărul faptelor imputate şi la gravitatea fiecăreia, aceste aspecte pozitive nu au avut o pondere semnificativă la stabilirea duratei sancţiunilor, atitudinea de recunoaştere fiind valorificată potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală. În aceste condiții, curtea nu apreciază ca oportună reducerea pedepselor aplicate inculpatului față de modul în care au fost concepute şi realizate faptele, situaţie în care apelul inculpatului Chereji Marcel va fi respins ca nefondat”, a notat instanța clujeană în motivare.
Și apelul lui Ioan Ciurcui a fost respins de instanța clujeană.
“Curtea consideră că pedeapsa principală rezultantă aplicată de Tribunal, cu executare prin privare de libertate reprezintă o sancțiune proporţională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de apelant, concretizată prin modul în care aceasta a acţionat, prin constituirea unui grup infracţional organizat care a avut ca scop comiterea unor furturi din locuinţe precum şi pătrunderea pe timp de noapte, împreună cu inculpatul Lascu Corneliu prin efracţie în locuinţa persoanei vătămate AA cu scopul de a sustrage mai multe bunuri, respectiv ceasuri, bijuterii din aur şi argint, și ea reliefează periculozitatea ridicată a apelantului reflectată în modul de comitere a faptelor, cât şi în profilul socio-moral şi de personalitate a inculpatului. (…), durata fiecărei pedepse aplicate de către Tribunal asigură realizarea concretă a scopurilor acestora, iar executarea celei rezultante prin privare de libertate va da posibilitate inculpatului prin valorificarea aptitudinilor acestuia în cadrul programelor educaţionale desfăşurate în cadrul organizat să conştientizeze consecinţele faptelor sale şi importanţa renunţării la conduita infracţională în vederea unei reinserţii sociale reale a acestuia.
Faptul că inculpatul este în vârstă de 34 de ani, este necăsătorit, este într-o relaţie de uniune consensuală, are 9 clase, a recunoscut şi regretat comiterea faptelor imputate, nu justifică concluzia că în privința sa ar fi oportună reducerea duratei sancţiunilor penale aplicate de către Tribunal. Mai mult, nu poate fi ignorat faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, aşa cum reiese din fişa de cazier judiciar (…). Așa fiind, apelul acestuia împotriva sentinței penale nr. 11/F/26.01.2023 a Tribunalului Bistrița-Năsăud apare ca nefondat și se va respinge ca atare în baza art. 421 pct. 1 lit. b Codul de procedură penală”, arată Curtea de Apel Cluj.
Cu privire la apelul lui Ani Grigore, judecătorii clujeni au considerat că sunt suficiente probe din care rezultă vinovăția acestuia.
“(…) motivul vizând reducerea duratei pedepselor curtea reţine că nu se impune pentru următoarele motive: La dozarea şi individualizarea pedepselor aplicate inculpatului prima instanţă a ţinut cont de gravitatea faptelor stabilită prin pregătirea cu minuţiozitate a activităţii infracţionale, prin numărul persoanelor implicate, prin atitudinea acestuia din cursul procesului penal, respectiv neasumarea responsabilităţii celor întâmplate. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată şi pusă în executare, intensitatea şi generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiţionează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privaţiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie al inculpatului”, arată instanța.