În primăvara anului trecut arătam într-una din edițiile Gazeta de Bistrița cum o instanță de la Judecătoria Bistrița a decis, printr-o sentință de noaptea minții, să îl oblige pe Costică Moldovan să predea o dublură a cheii locuinței sale, vecinilor săi Gordon Dan și Felicia, astfel încât aceștia să aibă acces la podul casei. Mai mult decât atât, aceeași instanță îl obliga pe Moldovan să își monteze sticlă mată la geamurile care dădeau spre curtea casei, ca nu cumva soții Gordon să se simtă spionați. Costică Moldovan a atacat sentința la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde i s-a făcut dreptate.
Practic, prin ceea ce a decis Judecătoria Bistrița pe această linie, dreptul de proprietate al lui Costică Moldovan a fost călcat în picioare. Adică, deși proprietar în acte, vine un străin și îi deschide ușa în ce zi vrea, la orice oră vrea – zi, noapte, nu contează, doar pentru că i s-a năzărit că vrea să ajungă în podul casei.
Reamintim că, în 1987, deci înainte de revoluție, soţii Costică şi Victoriţa Monica Moldovan au cumpărat de la proprietarii de la acea vreme – soții Ilarie și Victoria Pop – acordul de a-şi construi un etaj la casa acestora şi o parcelă de câţiva metri de curte. Timp de câţiva ani, până în 1993, soţii Moldovan au trăit liniştiţi în etajul imobilului, până când au apărut neamurile fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura, soții Gordon, care au încheiat cu soții Pop, proprietarii parterului, un contract de întreținere viageră, astfel întabulându-se parterul, dar și terenul aferent casei, în întregime.
Fiindcă soții Moldovan au ajuns “în aer”, s-a ajuns la instanță care a pronunțat o sentinţă prin care li se recunoştea acestora faptul că le revine etajul imobilului, dar și un drept de superficie pe suprafeţele din lateralul casei şi o cale de acces.
Însă sentinţa a fost pusă în aplicare de către executorul Valerian Andronesi.
„Când a venit să vadă la faţa locului cum stau treburile şi să pună în aplicare sentinţa, Adronesi a făcut câteva însemnări şi mi-a spus că am de semnat o foaie. Însă acea foaie era doar ultima parte dintr-un document. Când i-am cerut să îmi dea toate hârtiile ca să le citesc şi mai apoi să le semnez s-a înfuriat şi a refuzat să mi le arate ”, a povestit la acea vreme Costică Moldovan.
La scurt timp după aceasta, familia Gordon, noii proprietari ai suprafeţei de parter a imobilului, şi-au montat garduri în jurul casei pe suprafeţele ce nu le aparţineau şi mai mult de atât, familia Moldovan s-a trezit, în baza unei alte sentințe judecătorești din 2012, că e nevoită să plătească chirie anuală pentru a avea acces la etajul imobilului. Concret, daca voiau gratuitate, trebuiau să zboare ca să poată intra în propria casă.
Mai mult, lui Costică Moldovan i s-a imputat o sumă retroactivă de chirie pentru scările ce facilitau accesul în imobilul său.
În 2015, a urmat un nou proces, care durat nu mai puțin de 6 ani. Dacă pe de o parte, instanța de fond îi obliga pe soții Gordon să își retragă gardul pe aliniament, pe de altă parte l-a lovit rău pe Costică Moldovan. Soții Gordon aveau acces în podul casei prin apartamentul soților Moldovan și, în plus aceștia din urmă erau obligați să își monteze la ferestre sticlă mată în locul celei obișnuite transparente.
Evident, soții Moldovan au atacat cu apel sentința, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care în toamna anului trecut a pronunțat sentința definitivă, și care a fost abia recent motivată. Până la urmă, soților Moldovan li s-a făcut dreptate.
Servitute convențională valabilă și acum
Astfel, în ceea ce privește schimbarea sticlei de la geamuri, Tribunalul Bistrița-Năsăud a ținut cont de înțelegerea avută de soții Moldovan și proprietarii inițiali ai casei – soții Pop, cu privire la această servitute.
“Servitutea invocată de pârâţii intimaţi Gordon Simion Dan şi Gordon Felicia Daniela, privitoare la vederea în proprietatea vecinului, reglementată de art. 612 din codul civil de la 1864, şi care implică interdicţia de a avea ferestre de vedere asupra proprietății vecine la o distanţă mai mică de 19 decimetri, este o servitute legală, respectiv o obligație ce trebuie respectată de proprietari fără a fi necesară încheierea unei convenţii în acest sens, astfel cum prevăd disp. art. 588 din Codul civil. Nimic nu împiedică însă proprietarii să stabilească alte servituţi în folosul şi în sarcina proprietăţilor lor, inclusiv să stabilească alte distanţe pentru ferestrele de vedere sau să stabilească faptul că nu este necesară păstrarea unei distanţe între ferestrele de vedere şi fondul învecinat, în temeiul art. 620 din Codul civil, atâta timp cât aceste servituţi stabilite de proprietari nu implică un fapt personal şi nu încalcă ordinea publică.
Între reclamanţii apelanţi Moldovan Costică şi Moldovan Victoriţa Monica, în calitate de proprietari ai apartamentului nr. II, şi foştii proprietari ai terenului cu privire la care se invocă servitutea, Pop Ilarie şi Marica Victoria, a existat o înţelegere în privinţa ferestrelor de vedere ale apartamentului nr. II, înţelegere care rezultă din faptul că autorizaţia de construire a acestui apartament, prin urmare inclusiv a ferestrelor de vedere, a fost obţinută chiar de Pop Ilarie şi Marica Victoria, proprietarii de atunci ai terenului cu privire la care se invocă servitutea.
Ulterior edificării apartamentului nr. II nu au existat neînţelegeri între reclamanţii apelanţi şi Pop Ilarie şi Marica Victoria cu privire la ferestrele de vedere, fapt ce confirmă existenţa înţelegerii dintre părţi cu privire la deschiderea de către reclamanţi a unor ferestre de vedere asupra terenului proprietatea numiţilor Pop Ilarie şi Marica Victorie, fără păstrarea unei distanţe. Această servitute convenţională există şi în prezent, transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului de la Pop Ilarie şi Marica Victoria la intimaţii Gordon neavând drept efect stingerea acestei servituţi”, a motivat Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Există și alte variante de acces la pod
În ceea ce privește accesul soților Gordon la podul casei prin locuința soților Moldovan, tribunalul arată că există și alte variante.
“În ceea ce priveşte accesul la casa scării şi podul imobilului în litigiu, tribunalul constată că în coproprietatea reclamanţilor şi pârâţilor se află doar podul casei, casa scării fiind proprietatea exclusivă a reclamanţilor apelanţi, astfel cum rezultă din extrasele de carte funciară depuse la dosar.
Expertiza efectuată în cauză de dl. expert Lazăr Adrian relevă faptul că podul casei nu poate fi folosit pentru depozitarea de obiecte şi că există posibilitatea creării unei căi de acces la pod prin executarea unei scări tip incendiu pe faţada laterală dreapta sau faţada posterioară şi a unui chepeng exterior tip lucarnă. Prin cererea reconvenţională pârâţii Gordon Simion Dan şi Gordon Felicia Daniela au solicitat instanţei să oblige reclamanţii să le permită accesul nestingherit la părţile comune constând în casa scării şi pod, prin predarea unei chei de acces la intrarea principală în casă, iar în drept, referitor la acest capăt de cerere, au invocat disp. art. 656 din Codul civil, potrivit cărora coproprietarii sunt obligaţi să permită accesul în spaţiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrărilor necesare conservării clădirii şi întreţinerii părţilor comune. Prin cererea reconvenţională pârâţii nu au invocat faptul că sunt necesare lucrări la pod sau că vor fi necesare lucrări la pod şi că aceste lucrări nu pot fi efectuate din cauza faptului că reclamanţii nu le permit accesul la pod prin apartamentul proprietate exclusivă. Prin sentinţa atacată s-a admis acest capăt de cerere, fără a se preciza în dispozitiv vreo condiţie de exercitare a acestui drept de acces la casa scării şi la pod, însă în considerentele sentinţei s-a precizat că se va admite doar în parte acest capăt de cerere în sensul că instanţa va obliga reclamanţii să permită accesul pârâţilor la casa scării şi pod doar în situaţia în care este necesară efectuarea unor lucrări de întreţinere a podului.
Tribunalul constată că obligarea reclamanţilor să permită pârâţilor accesul nestingherit, prin apartamentul proprietatea exclusivă a reclamanţilor, la casa scării şi la pod este neîntemeiată, în condiţiile în care obligaţia de a permite accesul în spaţiile ce constituie bunuri principale este prevăzută de art. 656 din Codul civil doar pentru efectuarea lucrărilor necesare conservării clădirii şi întreţinerii părţilor comune. De altfel, pârâţii Gordon nu sunt coproprietari asupra casei scării şi au posibilitatea, dacă doresc, de a-şi asigura accesul nestingherit la podul aflat în coproprietate prin executarea unei scări exterioare, astfel cum s-a menţionat în raportul de expertiză efectuat în cauză. În ceea ce priveşte obligarea reclamanţilor să permită pârâţilor accesul la pod pentru lucrări de întreţinere, tribunalul constată că pentru a fi justificată o asemenea dispoziţie este necesară dovada faptului că sunt necesare lucrări de întreţinere la pod, că aceste lucrări pot fi efectuate dacă se asigură accesul la pod prin apartamentul proprietatea reclamanţilor şi că reclamanţii refuză să permită accesul pentru efectuarea acestor lucrări. Astfel cum s-a reţinut anterior, în motivarea cererii reconvenţionale nu s-a invocat faptul că podul imobilului ar necesita reparaţii şi că aceste reparaţii nu pot fi făcute din cauza faptului că reclamanţii se opun accesului la pod prin apartamentul lor, ci dimpotrivă, s-a invocat doar că pârâţii sunt coproprietari asupra podului şi au solicitat obligarea reclamanţilor să le permită accesul nestingherit la pod prin apartamentul proprietatea exclusivă a reclamanţilor, prin predarea unei chei le la intrarea în casă. Nici probaţiunea administrată în cauză nu relevă o opoziţie actuală sau recentă a reclamanţilor în privinţa accesului la pod prin apartamentul lor pentru efectuarea unor reparaţii la pod. (…) aceştia prin cererea reconvenţională nu au invocat necesitatea unor reparaţii la pod şi neînţelegeri cu privire la accesul în pod pentru efectuarea de reparaţii, şi nici faptul că în prezent sau în viitorul apropiat sunt necesare reparaţii la pod sau lucrări de curăţare a hornului, ce nu pot fi efectuate din cauza faptului că reclamanţii se opun să permită accesul la pod prin propriul apartament.
Prin urmare, tribunalul constată că cererile pârâţilor de obligare a reclamanţilor să le permită accesul la casa scării şi la pod şi să monteze sticlă mată la ferestrele apartamentului lor sunt neîntemeiate”, a motivat instanța.
