Senatorul PNL Cristian Florian, despre luptele şi orgoliile politice din România: „Nu pot să înţeleg lipsa de interes naţional”

În momentul în care intra în „politica mare”, Cristian Florian, era cel mai tânăr prefect din ţară. Venea din sectorul privat, după doar o jumătate de an de mandat ca şi consilier judeţean. A fi prefect la 31 de ani a fost o mare provocare, spune el acum. Despre cum vede politica actuală un liberal bistriţean, ne spune senatorul PNL Cristian Florian, în interviul realizat de Gazeta de Bistriţa.

Reporter: Acum patru ani eraţi cel mai tânăr senator ales din România. Acum opt ani eraţi tot cel mai tânăr, la acel moment fiind numit prefect de Bistriţa-Năsăud. Cum aţi găsit atunci administraţia publică, văzută din interior, după ce aţi părăsit domeniul privat?

Cristian Florian: În România, legislaţia este de aşa natură încât te descurci foarte greu. Este

ambiguă şi lacunară. Nu este nicidecum una care să te ajute în desfăşurarea activităţii la nivel administrativ, fie că vorbim de administraţie publică locală judeţeană sau centrală. Pot spune că în forma actuală nu ajută deloc activitatea primarilor şi nici a consiliilor judeţene şi cred că ar fi multe de îmbunătăţit aici.

Rep: Cum v-a ajutat activitatea de prefect, în momentul în care aţi ajuns în Parlamentul României?

C.F.: Este foarte important şi util să cunoşti lucrurile din interior când vorbeşti de o legislaţie pentru o ţară întreagă. Este foarte important să cunoşti cum funcţionează atât mediul de afaceri cât şi administraţia românească. Mandatul meu de peste trei ani de prefect mi-a oferit posibilitatea să cunosc minusurile, plusurile, greutăţile cu care administraţiile locale se confruntă şi să înţeleg mecanismul prin care se face administraţie în România.

Rep: Unde ar trebui umblat pentru a se realiza o reformă adevărată a administraţiei?

C.F.: Începând de la salarizare, pentru că nu poţi să faci performanţă cu o salarizare slabă, începând de la criterii de performanţă, pentru că degeaba acorzi salarii dacă nu ai şi nişte criterii de performanţă, sunt doar resurse risipite. Cred că de aici ar trebui să începem. Ar mai fi necesară şi o restructurare la nivel de primării şi de consilii judeţene. Aş merge chiar mai departe: cei care au performanţă în activitate să fie recompensaţi şi avansaţi.

Rep: Referitor la reforma administrativă, s-a vorbit de-a lungul timpului mult despre descentralizare şi regionalizare. Au trecut destui ani şi nu s-a făcut mai nimic…

C.F.: Da, prea puţin în ceea ce priveşte descentralizarea, iar în legătură cu reorganizarea teritorială mai nimic. Este dificil politic să faci o asemenea reformă, ai nevoie de susţinere puternică în Parlament, pentru că rezistenţa la reformă este mare. Îmi pare foarte rău că USL, care se afla atunci, în 2012, pe val, şi avea o majoritate în Parlament foarte mare, ar fi putut face cu uşurinţă o asemenea reformă şi nu a făcut-o. Din păcate a fost o şansă pe care România a ratat-o. Dorinţa de putere a dus la ratarea momentului.

Rep: Au mai fost şi alte momente ratate pentru USL

C.F.: Da. Vă dau un exemplu. Acea taxă de 7 eurocenţi pe combustibili. La acea vreme, noi cei din PD-L, pentru că eram în PD-L atunci, ne-am opus pentru că ştiam că un asemenea efort făcut din partea populaţiei nu avea nicidecum să ducă înspre sectorul transporturilor, respectiv construcţia de autostrăzi. Aţi văzut, au fost bani la dispoziţia Guvernului, bani pe care i-a împărţit în stânga şi dreapta pentru a câştiga şi a-şi consolida capitalul politic. Noi am plătit acea taxă, iar autostrazile după guvernarea USL sunt mai puţine decât atunci când au luat mandatul.

Rep: Aţi avut şi o interpelare adresată primului ministru pe tema coridorului european care traversează nordul ţării…

C.F.: Am luat atunci poziţie vizavi de lipsa unei autostrăzi pe acest coridor european, care trece şi prin Bistriţa. Este principalul coridor pe care se traversează ţara de la est la vest. Nu înţeleg cum ministrul de atunci, Ioan Rus, a avut alte priorităţi. Au crezut de cuviinţă că varianta Iaşi – Mureş este una mai bună, dar nu avea niciun argument. Tranzitul şi acum se face prin acest coridor european şi nu pe acolo, indiferent că vrea sau nu un ministru. Orice infrastructură rutieră, orice investiţie din partea statului în infrastructură, aduce şi dezvoltare economică. O autostradă care să treacă prin judeţul nostru ar fi ajutat extrem de mult şi era un lucru care se impunea natural.

Rep: Din experienţa politică pe care o aveţi până acum, sunt în stare partidele să lase la o parte orgoliile, şi să pună umărul împreună la realizarea unor obiective majore, cum ar fi de exemplu o strategie de dezvoltare economică regională?

C.F.: După patru ani de activitate parlamentară, nu am reuşit să identific că la nivelul întregului spectru politic al ţării interesul naţional primează. Nici măcar la nivel regional. Vă spun asta cu regret. Pot să înţeleg luptele politice, pot să înţeleg la un moment dat şi orgoliile politice, dar nu pot să înţeleg lipsa de interes naţional atunci când discutăm de proiecte extrem de importante.

Rep: Un proiect politic major pentru situaţia actuală ce ar trebui să aibă ca priorităţi?

C.F.: Într-o săptămână, două, vom avea un program politic al PNL, o ofertă politică naţională pentru această toamnă. Vom veni cu o serie de priorităţi şi soluţii pe care PNL le vede pentru o bună guvernare. Cunosc o parte dintre acestea, dar hai să le vedem atunci când totul va fi finalizat. Va fi programul politic cu care PNL se va prezenta în faţa cetăţenilor la alegeri.

Rep: Care sunt iniţiativele legislative pentru care aţi militat până acum în Parlament?

C.F. : Aş vrea să enumăr doar câteva. Dacă vă amintiţi, au fost trei tentative de modificare a legislaţiei, prin care am susţinut accesul gratuit al tuturor cetăţenilor la Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, toţi cetăţenii să se poată informa online, gratuit, cu privire la conţinutul legilor. Pentru asta este necesar încă să plăteşti un abonament, ceea ce nu e normal. Statul te obligă să cunoşti legea, necunoaşterea ei nu poate fi invocată. Mai mult, prin plata taxelor şi impozitelor, cetăţenii întreţin aparatul de stat, inclusiv Parlamentul care creează legi, ori nu văd de ce pentru a le cunoaşte mai e nevoie de o plată suplimentară. Această lege a trecut după a treia tentativă de Senat, este în dezbatere la Camera Deputaţilor, unde sper că vor avea aceeaşi înţelepciune pentru a o trece.

Printre alte propuneri, aş vrea să mai reamintesc reducerea TVA la nouă procente pentru aparatura medicală. Spitalele duc lipsă de aparatură medicală modernă şi cred că este o soluţie pentru facilitarea achiziţionării de aparatură medicală nouă în unităţile medicale. De asemenea am luptat din răsputeri pentru ca impozitele pe investiţii să nu devină realitate. Guvernul Ponta a ţinut neapărat să aibă acest impozit. O altă iniţiativă pe care am susţinut-o a fost amânarea la plata obligaţiilor fiscale neachitate şi scutirea la plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor pentru operatorii economici care nu au putut achita aceste obligaţii din cauza neîncasării creanţelor din contractele pe care le au cu instituţiile publice. Cu alte cuvinte statul are datorii la aceste firme, iar emiterea facturii te obligă la plata TVA. Este onest ca această taxă să poată fi plătită doar atunci când şi încasezi banii de la stat.

Rep: Aţi avut şi o propunere legată de ajutorul pe care statul român l-ar putea acorda celor care au rude în afara ţării, şi care la un moment al vieţii ar putea trece prin situaţii tragice

C.F.: Da. Este o propunere ca plata pentru repatrierea cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul altor state de reşedinţă să fie suportată de către administraţiile locale române, dacă familiile optează pentru repatriere şi nu pot suporta aceste cheltuieli. Vorbim de milioane de români care lucrează în străinătate şi de zeci de mii plecaţi de aici, din Bistriţa-Năsăud. Asemenea cazuri nefericite pot apărea. Nu este vina lor că statul român nu le-a dat şansa de a vea un loc de muncă acasă şi au trebuit să plece. Sunt cei mai mari investitori pentru România însă, şi măcar cu atât pot fi ajutaţi cei pentru care astfel de costuri sunt de nesuportat. Am stat de vorbă cu primari care doreau să facă asta, dar legea actuală nu permite.

Rep: Sunteţi aproape de încheierea acestui mandat de senator. Din câte aţi declarat deja nu veţi mai candida. De ce?

C.F.: Nu mi-am depus candidatura. Ca să mai şi glumim, am dat curs noilor tendinţe din PNL, să vină oameni tineri, oameni noi. Din punctul de vedere al acestui criteriu încă mă calific, la cei 39 de ani pe care abia i-am împlinit. Dar nu mai sunt nou. Sunt membru de partid din 1998. La nivel public, ocup funcţii importante de opt ani. Am decis să las şi pe alţii să ocupe funcţii, pe care eu le-am avut. Să îşi arate înţelepciunea, puterea de muncă şi de ce nu, să aibe şi rezultate.

Rep: Pe cine vedeţi în Parlament dintre cei care şi-au depus candidatura în PNL?

C.F.: Având în vedere că este competiţie internă, cu toţii sunt colegii mei şi nu aş vrea să îmi exprim public simpatia pentru unul sau pentru altul. Vreau ca toată lumea să aibă aceleaşi şanse de a prinde un loc eligibil pe liste şi le urez de pe acum succes celor care vor avea această şansă. Le-aş cere doar seriozitate în activitatea internă a partidului şi acea seriozitate în funcţiile pe care le deţin sau pe care le vor deţine.