Magistraţii dovediţi pentru acte de corupţie şi-ar putea pierde pensiile, arată un proiect de lege avizat de senatori săptămâna trecută. Însă, majoritatea magistraţilor acuzaţi sunt puşi la adăpost pentru că legea nu se referă şi la judecătorii sau procurorii care au fost condamnaţi pentru abuz şi neglijenţă în serviciu, aceste “capete de acuzare” fiind atribuite cel mai des magistraţilor. Cei mai bogaţi pensionari din ţară sunt magistraţii care au pensii de peste 2.000-3.000 de lei/lună.
Anul trecut, CSM a avizat propunerea Ministerului Justiţiei de eliminare a pensiei speciale în cazul magistraţilor condamnaţi pentru fapte de corupţie, pentru infracţiuni în legătură cu serviciul sau pentru orice alte fapte care aduc atingere justiţiei. Legea a intrat în “morişca” parlamentului şi a ieşit ciufulită, mai ales după ce senatorii au votat-o în grup.
În actuala formă, legea prin care magistraţilor corupţi li se poate suspenda pensia îi pune la adăpost de pe cei care au fost dovediţi de acte de abuz în Justiţie sau neglijenţă la locul de muncă; însă magistraţii corupţi sunt acuzaţi, cu preponderenţă, de aceste fapte.
În prezent, magistraţii beneficiază de pensii de serviciu şi de criterii de pensionare speciale, reprezentanţii acestora considerând că se impune menţinerea lor, având în vedere importanţa socială a procurorilor şi a judecătorilor. Potrivit articolului 82 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi magistraţilor, „judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensie dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii”. Totuşi, magistraţii sunt nemulţumiţi de prevederea prin care vârsta de pensionare este majorată, în baza legii sistemului unitar de pensii.
Buna reputaţie, exigenţă morală, etc.
Un magistrat clujean spune că pierderea pensiei ar trebui să fie mult mai nuanţată pentru că magistraţii sunt supuşi, prin lege, mai multor normative decât celelalte categorii profesionale. “În opinia mea, chiar şi actuala formă ridică semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea ei. Grav este că această pensie se pierde doar în cazul săvârşirii de infracţiuni intenţionate, în condiţiile în care magistraţii, prin lege, sunt supuşi cerinţei bunei reputaţii, adică unor exigenţe morale net superioare, care nu le permite sa săvârşească nici măcar contravenţii, darămite infracţiuni din culpă. Deci, cine săvârşeşte infracţiunea de ucidere din culpă poate beneficia de pensia de serviciu?” Magistratul consideră că legea nu aduce nici un progres faţă de ultima modificare din 2012, care prevedea suspendarea magistraţilor antrenaţi în proceduri penale, perioadă în care nu se putea soluţiona nicio cerere de acordare a pensiei. “Oricum şi pe legea veche cererile civile de pensionare trebuiau suspendate până la soluţia definitivă a procesului penal sau disciplinar, căci penalul sau disciplinarul ţine în loc civilul, principiu de drept de necontestat. Dacă ne gândim la suspiciunea de neconstituţionalitate a textului propus, singura concluzie valabilă e aceea că noua reglementare e mai slabă decât legea în vigoare, iar ideea bunei reputaţii a fost desfiinţată”, arată magistratul clujean.
Magistrat să fii, că bani ai
Judecătorii beneficiază atât de pensie calculată în funcţie de contribuţia din timpul activităţii, cât şi de o sumă specială acordată de stat. Magistrații care au fost condamnați definitiv beneficiază în continuare de pensii speciale de peste 100 de milioane de lei vechi deoarece legea nu se aplică retroactiv. Magistrații au salarii mari pentru a fi protejați de ispita de a primi șpăgi, iar pensiile lor speciale sunt diferit calculate față de alte categorii sociale. În rezumat, cuantumul pensiei lunare a unui magistrat este media veniturilor sale pe ultimele 12 luni. În afară de salarii mari și pensii pe măsură, magistrații beneficiază de asigurări medicale speciale. Noua lege nu-i va afecta pe cei condamnați deja deoarece legea nu va funcționa retroactiv, au stabilit senatorii juriști.
Totuşi, magistraţii sunt nemulţumiţi de prevederea prin care vârsta de pensionare este majorată, în baza legii sistemului unitar de pensii. În comunicatele de presă remise, CSM, ÎCCJ şi Ministerul Public, se arată că „potrivit studiilor efectuate, profesia de magistrat este una stresantă, problemele de sănătate apar în urma volumului ridicat de muncă, ceea ce înseamnă că pensionarea la o vârstă înaintată nu este posibilă. Reprezentanţii magistraţilor sunt de părere că majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani este nerealistă, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România este de 72,5 ani.
Cea mai mare pensie din România se încasează în judeţul Argeş. Pe talon, suma brută depăşeşte 34 de mii de lei şi este a unui fost magistrat şi director al penitenciarului Colibaşi. Gheorghe Bălăşoiu este pensionar de nouă ani. Primeşte o pensie de aproape 30.000 de lei, neschimbată din prima zi, în ciuda modificărilor legislative. Aproximativ 40 de milioane de lei noi plătesc românii în fiecare lună pentru a acoperi diferenţa suportată de la bugetul de stat pentru pensiile speciale ale celor 8.000 de bugetari privilegiaţi, care sunt în baza de date a CNPAS. Din suma de 40 de milioane de lei, aproximativ 22 de milioane de lei revin, din bugetul statului, pensionarilor care au avut înainte funcţia de magistrat şi de personal auxiliar din justiţie. În prezent, există în ţara noastră 200.000 de persoane care beneficiază de aceste pensii speciale, printre care se numără şi militarii, ofiţeri ai serviciilor speciale şi poliţiştii.
