Semne de ameliorare a situatiei economiei in UE si nu numai
Desemnarea a doi sefi de guvern tehnocrat in Grecia si Italia, tari afectate cel mai mult de criza, premieri care se bucura de un confortabil sprijin parlamentar, a imbunatatit situatia indicilor bursieri. Acestia, dupa o exasperare, neliniste si regres, luni, 10 noiembrie, au inregistrat cresteri semnificative, chiar daca acest proces nu este unul liniar. Ambele state s-au intins mai mult decat le era plapuma si din aceasta cauza au trait mai bine decat le permiteau performantele economice. Ascultam recent, la Romania Actualitati, pe corespondenta acestui post de radio la Atena. Am auzit-o declarand sententios si cu profunda compasiune pentru greci ca este inexact sa spui ca acolo functionarii publici au primit, pana de curand, intr-un an, 14 salarii. Banii de care beneficiau in plus, vara si iarna, nu erau chiar salarii, ci compensatii pentru faptul ca salariile grecilor erau mai mici decat cele primite de functionarii din zona euro mai bogata. Mi se pare un argument evident fals, deoarece banii respectivi tot de la buget se plateau, indiferent cum le zice, salarii sau compensatii.
Lucas Papademos, premierul Greciei, economist de marca, a fost vicepresedintele Bancii Centrale Europene, dupa studii stralucite facute in SUA, iar presedintele consiliului de ministri italian, Mario Monti, este un nume de referinta in viata universitara a tarii si s-a remarcat prin lupta impotriva marilor corporatii. Chiar facand trimitere la aceste aspecte, se vede ca au CV-uri bune, si deci sunt temeiuri ca sa credem ca cele doua tari se vor redresa pe termen mediu.
In emisiunea „Prim Plan” de luni de la televiziune publica, Traian Basescu spunea ca nu prea are incredere in tehnocrati, in specialisti neinregistrati si pentru ca, in momente dificile, nu au un real sprijin politic. Pe de alta parte, le-a reprosat ca, in lipsa unei experiente in viata economica, sunt deficitari in savoir-faire, dand ca exemplu pe domnii Mircea Cosea si Daniel Daianu. A calificat negativ prestatiile lor ca ministri de Finante. Afirmatia presedintelui poate fi amendata. Cand a respins propunerea opozitiei pentru desemnarea lui Klaus Johannis ca premier, domnia sa a solicitat economistului sef de la BNR sa constituie un guvern, propunere ce nu a fost acceptata de Parlament. Ca atare, nu se poate conchide de plano ca un personaj echidistant politic nu poate sa conduca un Executiv al unei tari. Experienta universitara nu poate fi considerata un handicap, dar cu siguranta este bine ca un prim-ministru sa aiba cunostinte nemijlocite din viata economica. In Grecia, guvernul este alcatuit din reprezentantii unei largi coalitii de partide din care s-au exclus comunistii, dar in Italia, toti ministrii desemnati de Mario Monti sunt exclusiv tehnocrati.
Zile prea bune nu-i asteapta pe italieni si, indeosebi, pe greci. Este incontestabil ca pretul crizelor ciclice ale societatilor capitaliste il platesc cei multi, iar bogatii sunt afectati cel mai putin din aceasta cauza. Unora le merge chiar mai bine acum decat inainte. Sub acest aspect, protestul celor multi, al „indignatilor”, al celor care cer insistent sa se ocupe Wall Street-ul, este pe deplin indreptatit, insa alta societate mai buna decat cea intemeiata pe economia de piata, pana in prezent, nu s-a gasit. Intre Coreea de Nord si Romania postdecembrista o prefer pe cea de-a doua, in pofida scandalurilor de coruptie si a marilor disparitati sociale.
Nu mai putin, in capitalism, statul nu poate sa fie un actor pasiv sau deosebit de discret, cum repeta pana la redundanta domnul Dinu Patriciu. El trebuie sa intervina activ in viata economica. Criza creditelor ipotecare din Statele Unite, care a reprezentat cronologic momentul declansarii crizei economice mondiale, a intervenit pe fundalul lipsei de reglementari riguroase financiar-bancare. In aceeasi ordine de idei, revenirea Americii pe linia de plutire dupa marea criza din anii 1929-1933 a fost consecinta unei accentuate interventii a presedintelui Roosevelt, care a initiat politica New Deal. Aceasta a presupus, printre altele, masive investitii in sectorul public: sosele, baraje, irigatii si alte lucrari de infrastructura.
Dupa intalnirea din Hawai a tarilor din America si Asia, se pare ca SUA se indreapta prioritar spre Asia, zona economica cu cea mai mare perspectiva de dezvoltare. In lipsa unui sprijin masiv din partea Statelor Unite si a Chinei, Europa trebuie sa-si rezolve singura problemele. Nu poate sa stea cu mana intinsa, asa cum s-a intamplat cand s-a initiat Planul Marshall, dupa razboi, care a ridicat Europa de Est din ruine la prosperitate.
Nu scriu intamplator despre Grecia si Italia. Suntem intr-un club de tari in care tuturor partenerilor trebuie sa le mearga bine, deoarece suntem interdependenti. Daca redresarea economica a Europei nu intervenea intr-un termen rezonabil, atunci si Romania este afectata. Cresterea PIB-ului in 2011 s-a datorat agriculturii si maririi exporturilor. Cu salariile romanilor, consumul intern nu este un factor stimulator al economiei. Pe de alta parte, Italia este cel mai important partener economic al tarii noastre dupa Germania, iar aproximativ un milion din compatriotii nostri traiesc acolo, chiar daca gazdele, la fel ca francezii, fac glume pe seama lor, nu chiar foarte inteligente.
Cum sunt, daca nu un naiv optimist, cel putin unul iremediabil, cred ca de Craciun si de Anul Nou vom avea vesti ceva mai bune si dinspre sudul Europei.
Adrian Man 17.11.2011
P.S.: Au mai disparut doua puncte de referinta in centrul Clujului: magazinul Plafar si cofetaria Carpati. Se inmultesc, in schimb, casele de schimb valutar si punctele de lucru ale bancilor. Acest lucru este imputabil tot economiei de piata. Incet, incet dispare trecutul, inclusiv cel pozitiv si de aceea suntem nostalgici.
