Se cere sentința în procesul Primăriei Bistrița cu Academia de Științe Agricole: Regulile nu se schimbă în timpul jocului, rugăm soluția!

Într-o ediție anterioară a publicației noastre, de la începutul lunii august, arătam cum Academia de Științe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Şişeşti” își bate pur și simplu joc de bistrițenii care încearcă să intre în posesia terenurilor revendicate și câștigate în urmă cu 10 ani printr-o sentință definitivă și irevocabilă, cerând în instanță completări la completări ale expertizei judiciare întocmite la dosar și tot felul de explicații care mai de care mai puerile, doar pentru a tergiversa procesul. Primăria Bistrița nu cade în capcană și devoalează acest joc de glezne al ASAS, în timp ce Gabriela Breșfelean, una dintre persoanele ai cărui antecesori au deținut cu acte suprafețe importante de teren în perimetrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistrița vine și arată că ceea ce face Academia e rea voință.

 

 

Arătam recent că, în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, au fost efectuate două expertize, însă de fiecare dată ASAS a avut obiecțiuni. Nejustificate, în condițiile în care cea mai mare parte dintre persoanele care au revendicat terenurile din perimetrul SCDP sunt moștenitorii foștilor proprietari, au acte de carte funciară și, mai mult decât atât, au și o sentință definitivă și irevocabilă care atestă că sunt îndreptățiți să intre în posesia respectivelor imobile.

Numai că, prin 2009, regulile s-au schimbat în timpul jocului. Cu puțin timp înainte ca oamenii să obțină sentința definitivă, în Parlament a fost modificată legea care făcea referire la terenurile din stațiunile de cercetare, astfel încât o parte din suprafețe aflate în domeniul privat al statului au fost trecute în domeniul public cu prevederea expresă că acestea nu mai pot fi retrocedate. A fost nevoie de alți ani de luptă din partea moștenitorilor, timp în care au obținut și o decizie favorabilă la Curtea Constituțională, care a statuat că acolo unde cei care revendică suprafețe în perimetrul SCDP, în baza unor CF-uri care arată clar că ceea ce e în document se suprapune și în teren, acestea trebuie retrocedate. Deși la acel moment păreau că se apropie de victorie, oamenii au constatat că sunt încă departe de ea. Asta fiindcă instituțiile statului îndrituite pentru a retroceda proprietățile s-au ascuns după deget. De fapt țin morțiș, fără nicio justificare legală, ca suprafețele revendicate să nu fie date înapoi celor în drept. Cel mai tare se împotrivește ASAS, intervenientă în cauză, care trage cât poate de timp, invocând tot felul de aberații.

Primăria aduce argumente

Municipalitatea însă contraatacă cu argumente. Astfel, în notele de ședință reprezentanții Primăriei Bistrița pentru termenul de judecată din 15 iulie,arată că după ce instanța a dispus completarea raportului de expertiză, expertul judiciar a explicat detaliat concluziile formulate pentru obiectivele stabilite de instanță cu privire la suprafața de 37,788ha, respectiv în ce măsură terenurile din Anexa 29 validată prin HCL 825/2007 se suprapun cu cele din Anexa 3.30 a Legii 45/2009 și din ultima poziție a anexei 1 la HGR nr. 422/2017.

“Expertul tehnic judiciar a explicat faptul că planurile cadastrale au fost întocmite «în baza măsurătorilor efectuate, verificate și însușite de OCPI Bistrița-Năsăud… în prezența reprezentanților Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița», astfel expertul nu a efectuat noi identificări ale terenurilor, explicațiile solicitate de instanță fiind argumentate pe baza planurilor vizate de OCPI Bistrița-Năsăud”, arată municipalitatea bistrițeană în documentul depus la dosar.

Totodată este scos în evidență o altă hachiță invocată de ASAS, și anume o cerere de amânare pe motiv că expertul nu a efectuat nicio convocare a părților pentru lămurirea obiecțiunilor.

“O astfel de solicitare nu are temei legal, întrucât lămurirea sau completarea raportului se efectuează în conformitate cu art. 337 Cod de Procedură Civilă către instanța de judecată și nu direct părților. Doar în situația în care expertul efectua noi măsurători se impunea citarea părților, în conformitate cu art. 335 Cod de Procedură Civilă”, arată Primăria Bistrița în document.

Acuzații grave: SCDP a mințit că terenurile nu sunt revendicate

Totodată, municipalitatea arată că SCDP a mințit atunci când a transmis către Guvern, în 2017, o notă justificativă, care a stat la baza unei hotărâri de guvern, prin care se atesta că bunurile din domeniul public nu fac obiectul unor cereri de revendicare/reconstituire, nu sunt grevate de sarcini și nu se află în litigii pe rolul instanțelor de judecată.

“Pentru faptul că au fost încălcate în mod flagrant prevederile legale prin hotărârea atacată sub aspectul că dispune în privința unor terenuri revendicate, a fost promovată prezenta acțiune, întrucât prevederile art. 31 alin 2 din Legea nr. 45/2009, cu modificările și completările ulterioare, art. 9 din Legea 1/2000, art. III alin 1¹ din Legea nr. 169/1997, modificată și completată, dispun fără echivoc în sensul că nu pot fi cuprinse și menținute în domeniul public și nu se poate dispune cu privire la terenurile retrocedate în temeiul legilor fondului funciar.

Intervenienta Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița și-a asumat întocmirea notei justificative nr. 6/10.01.2017 prin care atestă că bunurile  care au făcut obiectul HGR 422/2017, din domeniul public nu fac obiectul unor cereri de revendicare/reconstituire, în condițiile în care NU NUMAI CĂ EXISTAU CERERI DE REVENDICARE, DAR ERA ȘI VALIDAT REVOCABIL DREPTUL DE PROPRIETATE ÎN FAVOAREA FOȘTILOR PROPRIETARI, iar intervenienta a fost PARTE ÎN DOSARELE DE INSTANȚĂ prin care a fost menținută hotărârea comisiei județene de validare, iar Decizia nr. 541/12.07.2016 a CCR, ERA PUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României”, precizează Primăria Bistrița.

Gabriela Breșfelean: Proprietatea publică este inalienabilă, dar dreptul nostru cum este?

 

În cerea sa de intervenție, Gabriela Breșfelean este mult mai dură, chiar dacă nu folosește termeni juridici. Bistrițeanca arată că solicită stoparea tuturor lucrărilor de investiții ale SCDP pe terenurile revendicate.

Perimetrul fostului ICHV Bistrița actualmente SCDP a fost proprietatea Societății Stamboli SA (proprietate luată de regimul comunist în 1947). Acționarii Societății Stamboli SA au avut în proprietate suprafața de 62 ha teren înscrisă în CF 99 Bistrița, teren cu care erau acționari ai societății, teren acoperit de clădiri și livezi clasice, firma având ca obiect exploatarea terenurilor pomicole, comerțul și exportul de fructe, legume, cereale, en-gros, pe cont propriu.

În baza Legii 18/1991, moștenitorii acționarilor proprietari Barouhoglu Isac și Baruch Avram au revendicat și li s-a reconstituit dreptul de proprietate a câte 10 ha de familie.

În baza Legii 1/2000, s-a reconstituit diferența de teren de 8,56 ha pentru Baruch Avram și suprafața de 2,76 ha pentru Barouhoglu Isac.

În baza Legii 247/2005 s-a reconstituit suprafața de 4,5 ha pentru Dan Flavius Tudor și 2,9 ha pentru Pletosu Virginia.

În concluzie, din suprafața de 62 ha a fost revendicată și reconstituită suprafața de 38,76 ha. Din cele 62 ha ale firmei Stamboli, Stațiunea rămâne cu 23,24 ha echivalentul celor doi acționari care nu au revendicat și nu au făcut cerere pentru retrocedare, respectiv 5,8 ha și 17,4 ha, aceștia neavând moștenitori.

Prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei Județene Bistrița-Năsăud a fost validată Anexa 29 Bistrița – pentru suprafața de 116 ha și Anexa 29 Slătinița pentru suprafața de 33.01 ha teren agricol, în favoarea persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor funciare, adică persoanelor al căror amplasament a fost și este în perimetrul administrat de SCDP Bistrița. Această Hotărâre a făcut obiectul controlului instanțelor judecătorești și a fost menținută prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile: Sentința civilă nr. 7275/2009, definitivă și irevocabilă, pronunțată în Dosarul Civil nr. 3980/190/ 2009 a Judecătoriei Bistrița cu privire la suprafața de 116 ha teren agricol Bistrița și 33.01 ha teren agricol Slătinița.

Decizia 541 din 12.07.2016 a Curții Constituționale care menține Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei Județene pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița-Năsăud, confirmată prin Decizia Civilă 153/R/2010, irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția Civilă în Dosarul nr. 3980/190/2009”, explică Gabriela Breșfelean în documentul depus la dosarul cauzei.

Totodată, bistrițeanca arată că investițiile făcute de SCDP pe terenurile ce au aparținut firmei Stamboli au fost recuperate în toți acești ani “ cu prisosință numai prin simplul fapt că terenurile le-au folosit fără să plătească nimic adevăraților proprietari”. Totodată, ea mai subliniază că, în anii în care moștenitorii foștilor proprietari au primit dividende produsele au fost de cea mai proastă calitate și în fiecare an cantitatea era redusă.

“Academia de Științe Agricole Gheorghe Ionescu Sișești nu are drept propriu  asupra terenului, nu are posesia sau folosința terenului, Academia nu are în administrare sau folosință terenul de la SCDP Bistrița, singurul drept al Academiei fiind acela de a aviza funcționarea stațiunilor din punct de vedere al coordonării științifice și programe de cercetare.

Se invocă tot timpul că proprietatea publică este inalienabilă etc., dar dreptul nostru cum este?

Având în vedere că pe raza localității Bistrița suprafața agricolă administrată de SCDP este de 714 ha, rezultă că suprafața cu care va rămâne cu destinație cercetare va fi de 58 ha. Suprafața de 25.762 ha teren cu vegetație forestieră aflată pe teritoriul localității componente Slătinița, pe care reprezentanții SCDP-ului vor să o predea, a fost livadă pură conform evidențelor cadastrale din anul 1970, dar nefiind întreținută de SCDP a ajuns pădure.

Astfel, suprafața de teren cu care ar rămâne SCDP Bistrița este de 83,76 ha, din care 58 în Bistrița și 25.762 ha în Slătinița, unde mai deține o suprafață de 1,31 ha teren, respectiv sediul femei Slătinița”, a mai arătat Gabriela Breșfelean.

 

“Regulile nu se schimbă în timpul jocului, rugăm soluția!”

În același document, bistrițeanca a mai redat câteva paragrafe din Decizia CCR invocată.

“22. Curtea observă că situaţia juridică a suprafeţei de teren cu privire la care a fost validată reconstituirea dreptului de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută prin hotărâre judecătorească irevocabilă, a fost în atenţia legiuitorului, astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 64/2016, unde se reţine că, prin acest act normativ se urmăreşte efectuarea unei „îndreptări a erorilor din cele două anexe ale legii (Legea nr. 45/2009), precum şi soluţionarea situaţiei anormale şi imorale faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora, armonizându-se actul normativ cu Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul de proprietate ca drept fundamental al cetăţenilor, cu precizarea că prin actul normativ care se solicită a fi modificat s-a adus o gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii şi a legilor proprietăţii până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv, situaţie în care se regăsesc şi cetăţenii înscrişi în anexele validate. […]

27. În aceste condiţii, Curtea reţine că, în măsura în care suprafeţele de teren, pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009, hotărâre judecătorească ce beneficiază de autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, coincid ca întindere şi amplasament cu suprafeţe de teren prevăzute în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, aflate în domeniul public al statului, eventualele menţiuni din anexa nr. 3.30din Legea nr. 45/2009 referitoare la caracterul de bun din domeniul public al statului în privinţa unor suprafeţe din totalul de 116 ha, ulterioare în timp hotărârii prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, încalcă prevederile art. 44 din Constituţie privitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, a mai arătat Gabriela Breșfelean în document.

“Academia și Stațiunea invocă tot felul de legi, articole, puncte și subpuncte, dar Legea Moralei și a Bunului Simț unde este? Aici la noi a fost numai proprietate privată, statul nu a avut nimic în proprietate, regimul comunist a confiscat tot. Pentru ce s-a murit în Decembrie 1989? Să vină eșalonul doi și trei din fosta nomenclatură? Să se pună stăpână pe bunurile noastre? Pentru că aveau informația și au profitat și profită în continuare. (…) Regulile nu se schimbă în timpul jocului, rugăm soluția”, a conchis Gabriela Breșfelean.