Dosarul în care expertul topo Bruj Guțiu Ovidiu și fiul acestuia Bruj Guțiu Ovidiu Dorin au fost trimiși în judecată de Parchetul European pentru infracțiuni de corupție, tărăgănează din cauză că este purtat de la o instanță la alta. Judecătorii de la Tribunalul București au trimis dosarul la Tribunalul Cluj, susținând că aceasta este instanța competentă să soluționeze cauza, însă judecătorii clujeni spun contrariul. Dosarul ar trebui să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție care să clarifice situația, însă de mai bine de două luni stă și lâncezește la Tribunalul Cluj. Dacă se tărăgănează mult acest dosar, nu ar fi exclus ca la final de proces să vedem că va fi pronunțată o achitare pe motiv de prescripție a răspunderii penale.
Bruj Guțiu Ovidiu și fiul acestuia Bruj Guțiu Ovidiu Dorin, dar și firma acestora – Moco Prodcom SRL din Prundu Bârgăului, – sunt acuzați de fraudă cu fonduri europene, sau mai precis de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, infracțiune pedepsită cu închisoarea între 2 și 7 ani.
Procurorii spun că, după ce ar fi obținut bani europeni, în baza unor declarații false, cu care au construit o pensiune la Colibița.
De la Ana la Caiafa
Procurorii Parchetului European i-au trimis în judecată pe cei doi, dar și firma, în luna mai a anului trecut, la Tribunalul București.
La nici trei zile de la înregistrarea dosarului pe rolul instanței bucureștene, a avut loc primul termen în camera preliminară, unde judecătorii verifică legalitatea probatoriului întocmit de procurori. În cele mai multe cazuri, de la înregistrarea unui dosar penal și până la stabilirea primului termen în camera preliminară trec multe luni bune, chiar și mai de jumătate de an. Dar în cazul acestui dosar instrumentat de Parchetul European, părea că se dorește o rezolvare rapidă, cel puțin pe partea de filtru. Ei bine, nu a fost să fie chiar așa.
În septembrie anul trecut, la cel de-al patrulea termen în camera preliminară, judecătorii bucureșteni decid că instanța competentă să soluționeze dosarul este Tribunalul Cluj.
“Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti formulată de inculpaţi în cauză. În baza art. 346 alin. 6 cod de procedură penală, raportat la art. 20 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 6/2021, art. 41 alin. 1 lit. a şi art. 50 alin. 1 cod procedură penală, declină competenţa de soluţionare a cauzei cu nr. 15639/3/2023, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, privind pe inculpaţii: 1. Bruj Guțiu Ovidiu, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, 2. Bruj Guțiu Ovidiu Dorin, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 ?i a unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 C.p., în concurs real, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p., 3. SC MOCO PRODCOM SRL, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în favoarea Tribunalului Cluj”, este decizia Tribunalului București.
La finele lunii octombrie, dosarul este înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, care stabilește un prim termen, și ultimul, pe data de 7 decembrie, când judecătorii spun că instanța competentă să judece dosarul ar fi… Tribunalul București.
“Admite excepţia necompetenţei teritoriale invocată de către Parchetul European – Structura Centrală şi în consecinţă: În temeiul art. 346 alin. 6 C.pr.penală, art. 47, art. 50 alin. 1 rap. la art. 36 alin. 1 lit. c indice 2 C.proc.pen. coroborat cu art. 41 alin. 1 lit. a, alin. 2 C.pr.penală cu aplicarea art. 20 alin. 1 lit. a din Legea nr. 6/2021 declină în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală soluţionarea cauzei penale cu nr. 15639/3/2023a1 privind procedura de cameră preliminară faţă de inculpaţii B. G. O., B. G.O. D. şi SC M. P. SRL. În temeiul art. 51 C.pr.penală, constată ivit conflictul negativ de competenţă şi dispune înaintarea dosarului cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală pentru soluţionarea acestuia”, este decizia Tribunalului Cluj.
Așa cum reiese din soluția judecătorilor clujeni, dosarul trebuie să ajungă la Instanța Supremă care să decidă care dintre cele două tribunale trebuie să judece mai departe cauza. Deși au trecut mai bine de două luni de când Tribunalul Cluj și-a declinat competența teritorială, dosarul nu a ajuns încă pe rolul ÎCCJ.
Între timp, la finele lunii ianuarie, tot Tribunalul Cluj s-a pronunțat într-un dosar atașat, de verificare măsuri asiguratorii, în care instanța menţine măsura asiguratorie a sechestrului asigurator luată prin ordonanţa emisă de procurorul de la Parchetul European.
Ar fi obținut bani pe nedrept
Parchetul european spune că cei doi Bruj ar fi obținut pe nedrept aproximativ 182.000 de euro.
„Acuzațiile aduse inculpaților vizează construirea de unități de cazare agroturistice în localitatea Colibița, județul Bistrița, din România, aceștia beneficiind de fonduri UE nerambursabile, acordate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a României.
Potrivit anchetei, în august 2018, reprezentantul companiei de agroturism a depus la AFIR o cerere de finanțare, care conținea declarații false. Aceste declarații atestau că reprezentantul societății beneficiare de fonduri, care a acționat și în calitate de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a respectat regulile privind evitarea conflictelor de interese și procedura de achiziție.
În realitate, conform acuzațiilor, procedura de achiziție pentru construcția pensiunii a fost trucată, astfel încât contractul să fie atribuit firmei de construcții care fusese selectată anterior. Acest lucru s-a făcut de comun acord cu «administratorul de facto» al firmei căreia i s-a atribuit contractul de construire a pensiunii, care este acuzat ca complice.
Din probe a reieșit că licitația a fost făcută de beneficiarul finanțării în numele unui intermediar, pentru a disimula existența unui conflict de interese, și pentru a da aparența că s-a respectat procedura corectă”, arăta anul trecut Parchetul European, într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, inculpații sunt acuzați că au obținut pe nedrept 829.387,22 lei (aproximativ 182.000 euro) din fonduri nerambursabile UE în perioada octombrie 2018 – august 2022.
Pentru recuperarea prejudiciului la bugetul UE, Parchetul European a sechestrat bunuri imobile aparținând inculpaților. AFIR s-a alăturat procesului în calitate de parte civilă, pentru a fi rambursată suma totală plătită.
AFIR a încercat să ia măsuri din timp
La aproximativ un an și jumătate după ce a fost demarată implementarea proiectului, cei de la AFIR au constatat că sunt multe nereguli în documentația depusă de Bruj sr. Drept urmare, în decembrie 2019 au emis o decizie de instituire de măsuri asiguratorii, “prin care s-a solicitat «luarea de către ANAF a măsurilor asigurătorii în conformitate cu prevederile art. 45 alin 4 din OUG nr. 66/2011»” față de Moco Prodcom SRL, “solicitând ca măsura asiguratorie să se întindă asupra oricăror bunuri urmăribile din proprietatea beneficiarului, până la acoperirea valorii estimate”.
Până la acel moment, AFIR plătise firmei peste 209.000 lei.
“În urma verificărilor efectuate, a rezultat suspiciunea rezonabilă că documente aferente procedurii de atribuire și derulare a contractului de lucrări, care se regăsesc în documentația aferentă achiziției organizate de beneficiar în vederea atribuirii contractului de lucrări și în prima cerere de plată, depuse de beneficiar la AFIR… având ca rezultat obținerea sumei de 209.004,76 lei, reprezintă documente false, care pot întruni elementele infracțiunii prevăzute de art. 18 ind.1 din Legea nr.78/2000, privind prevenirea, constatarea și sancționarea faptelor de corupție”, au motivat decizia cei de la AFIR.
Deși reprezentanții Moco Prodcom au arătat în cererea de chemare în judecată că sunt unele aspecte de nelegalitate în decizia AFIR, Tribunalul Bistrița-Năsăud le-a respins acțiunea.
Nu același lucru s-a întâmplat la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii le-au dat dreptate.
Neregulile constatate de AFIR, pe masa procurorilor
Neregulile, cel puțin o parte, constatate la acea vreme de AFIR și care mai apoi au ajuns pe masa procurorilor europeni, reies din întâmpinarea depusă la dosarul din 2019, judecat la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
“Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat, în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, o acțiune de control având ca obiect Proiectul FEADR C(…)60600162/10.08.2017 «Construire pensiune agroturistică», beneficiar Moco Prodcom SRL, în urma sesizării formulate de H. I. M., administrator al HIM BUILDING DESIGN SRL, cu privire la derularea contractului de lucrări nr. 21/27.04.2018 încheiat între această societate și beneficiarul FEADR, iar în urma verificărilor efectuate au fost constatate indicii care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală, (…), constând în prezentarea de către beneficiar în cadrul proiectului, a unor documente neconforme cu realitatea (false), care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene și din bugetul de stat al României, aspecte prezentate detaliat în actul de sesizare anexat prezentei adrese.
Astfel, la momentul verificării care a fost efectuată de la locul de implementare a proiectului (03.10.2019) s-a constatat că lucrările erau sistate, reprezentantul legal declarând verbal că acestea nu s-au mai derulat din luna septembrie 2018 din cauza conflictului apărut în relația cu firma de construcții, pârâta efectuând fotografii la locul investiției, din care rezulta stadiul fizic de execuție al proiectului.
Beneficiarul a pus la dispoziția echipei de verificare toate documentele aferente procedurilor de achiziție lucrări și cererii de plată depusă (avizate sau neavizate de către AFIR), reieșind că semnătura reprezentantului constructorului nu este olografă, ci pare a fi aplicată cu ajutorul unei ștampile (vezi contractul de lucrări nr. 21 din data de 27.04.2018). Legat de acest aspect beneficiarul a susținut că aceste documente i-au fost astfel predate de către ofertantul câștigător, contrar celor sesizate de reprezentantul HIM BUlLDlNG DESIGN SRL, în sensul că «nu deține niciun document – contract, angajamente, documentație tehnică, întrucât toate documentele au fost întocmite, elaborate și reținute de administratorul Moco Prodcom SRL, Bruj Guțiu Ovidiu».
Prin analiza comparativă a documentelor similare existente în cele trei proceduri de achiziție organizate de beneficiar, se constată că semnăturile aplicate pe acestea prezintă diferențe, părând a fi executate de persoane diferite. De exemplu:
– Declarația de confidențialitate și imparțialitate a președintelui comisiei de evaluare, B Bruj Guțiu Ovidiu, din datele de 13.04.2018, 14.02.2018 și cea depusă în cadrul procedurii organizate în 2017, care nu este datată;
– Declarația de confidențialitate și imparțialitate a membrului C.D.T din datele de 13.04.2018, 14.02.2018 și cea depusă în cadrul procedurii organizate în 2017, care nu este datată;
Referitor la dosarul cererii de plată (tranșa 1) prezentat de beneficiar, în urma verificărilor efectuate s-a reținut că situațiile de lucrări (…), ordinul de începere a contractului de execuție nr. 18/16.05.2018 și factura nr. 3/03.08.2018 emisă de constructor, prezentate de beneficiar în original, au semnătura olografă a reprezentantului constructorului diferită de cea aplicată pe documentele aferente procedurilor de achiziție lucrări.
Arată că, în urma verificării vizuale comparative a semnăturilor doamnei H. I. M. pe Procesele verbale menționate mai sus, depuse de beneficiar, în copie conform cu originalul, în dosarul cererii de plată, a apreciat că există diferențe între semnăturile aplicate pe două dintre procesele verbale, respectiv Procesul verbal de recepție calitativă nr. 12/18.07.2018 și Procesul verbal de recepție calitativă nr. 13/18.07.2013 față de cele aplicate pe celelalte procese verbale (…) prezentate în dosarul cererii de plată și diferită de cea aplicată pe documentele aferente procedurilor de achiziție lucrări creând suspiciunea că aceste semnături sunt executate de persoane diferite.
În timpul controlului, beneficiarul a mai prezentat, în scopul verificării modului de folosire a sprijinului financiar virat de AFIR, extrasele de cont corespunzătoare conturilor deschise la Trezoreria municipiului Bistrița și BRD Agenția Prundu Bârgăului din perioada 01.07.xxxxxxxxxxxxx19, în care este înregistrat și transferul întregii sume către firma de construcții HIM BUILDlNG DESIGN SRL, în conformitate cu factura nr. 3/03.08.2018.
Pentru o eventuală lămurire a aspectelor sesizate și respectiv a celor constatate, prin adresa nr. 25.873/03.10.2019, în conformitate cu cadrul legal care reglementează organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a adresat rugămintea constructorului HIM BUILDlNG DESIGN SRL de a transmite informații concrete si documente de susținere a acestora, care să fundamenteze următoarele aspecte sesizate: «au încheiat contracte în numele și pentru această societate», «facturi utilizând stampila cu semnătura adm. statutar», «au ridicat sume de bani din conturile societății» și «au dispus de evidențele contabile ale societății».
Totodată, prin aceeași adresă, a fost rugată să precizeze dacă în cadrul proiectului au fost folosite mai multe tipuri de semnătură pentru societatea de construcții pe care o reprezintă, cu explicarea motivelor care au generat această situație.
Dna. H. a răspuns prin adresa înregistrata la AFIR cu nr. 26.474/16.10.2019, susținând că «nu deținem date, întrucât toate actele societății au fost preluate de către Bruj Guțiu Ovidiu și Bruj Guțiu Ovidiu Dorin și au refuzat predarea documentelor, astfel încât să nu am acces la operațiunile economice derulate. (…)
Au fost sesizate organele de urmărire penală 25.01.2019, cu privire la operațiunile efectuate și actele societății, însă până în acest moment plângerea nu a primit vreo soluție legală. A fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița sub nr. 38 din 25.01.2019». (plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița sub nr. 38 din 25.01.2019 a fost anexată adresei transmise).
În conținutul acesteia, petenta precizează:
«Am fost prietenă foarte apropiată a domnului Bruj Guțiu Ovidiu Dorin, fiul lui Bruj Guțiu Ovidiu. În urma faptului că domnul Bruj Guțiu Ovidiu a obținut fonduri europene pentru construcția unei pensiuni agroturistice la Colibița, fiul acestuia, la îndemnul tatălui beneficiar al fondurilor europene pentru pensiune, mi-a cerut să înființăm a societate comercială prin care să se deruleze operațiunile de construcție a pensiunii, spunându-mi că astfel banii vor rămâne în familia noastră, pe care urma să o întemeiem. (…)
De tot ceea ce înseamnă derularea contractului de lucrări pentru pensiune s-a ocupat personal domnul Bruj Guțiu Ovidiu, iar de societate s-a ocupat fiul acestuia.
(…) Ulterior am constatat că s-a utilizat o ștampilă cu semnătura mea, fără acordul meu, iar din contul societății au fost retrase importante sume de bani fără nicio justificare și utilizându-se cardul societății, fără să fiu informată în prealabil de aceste lucruri. Cardul societății a fost utilizat în exclusivitate de Bruj Guțiu Ovidiu Dorin».
Un alt aspect constatat în urma verificărilor efectuate, care denotă implicarea reprezentantului legal al beneficiarului în îndeplinirea condițiilor de participare la procedura de achiziții de lucrări a firmei de construcții declarată câștigătoare este acela că în certificatul constatator nr. 7415/04.04.2018 al ofertantului HIM BUILDlNG DESIGN SRL, depus în dosarul de achiziție, se menționează «s-a eliberat prezentul certificat constatator solicitantului Bruj Guțiu Ovidiu spre a-i servi la licitație», document transmis de ofertant în original cu adresa nr. 18/1 3.04.2018.
Ținând cont că firma de construcții, HIM BUILDlNG DESIGN SRL, s-a înființat la data de 14.12.2017, la 4 luni de la semnarea Contractului de finanțare (10.08.2017), pentru clarificare în ceea ce privește capacitatea acestei societăți de a executa lucrări de construcții, AFIR a solicitat Inspecției Muncii – București, prin adresa nr. 25.879/09.10.2019, să comunice informațiile pe care le deține cu privire la angajații societății (nume, funcția deținută, perioada de angajare, etc) în perioada decembrie 2017 -prezent.
În data de 05.11.2019 s-a înregistrat la AFIR cu nr. 28.481, adresa emisă de Inspecția Muncii nr. xxxxx/DCMNCCMMRM/29.10.2019, din care rezulta că HIM BUILDING DESIGN SRL a avut/are următorii angajați;
– H. I. M. – manager general – 23.10.2018-prezent
– H. I.- muncitor necalificat-01.03.2018-prezent
– M. N. A. – contabil șef-01.03-xxxxxxxxxxxxxx18
și încă 3 angajați în timpul execuției lucrărilor înainte de depunerea primei tranșe de plată, respectiv:
– G. I. – muncitor necalificat – 28.06.2018 – 30.09.2018
– M. D. I.-muncitor necalificat -28.06.xxxxxxxxxxxxx18
– P. F. G. – muncilor necaliflcat-28.06.xxxxxxxxxxxxxx18
În consecință, în raport de cele identificate, a rezultat suspiciunea rezonabilă că documentele aferente procedurii de atribuire și derulare a contractului de execuție lucrări, depuse de beneficiar la AFIR, având ca rezultat obținerea sumei de 209.004,76 lei (valoare plătită până în prezent beneficiarului reprezentând 90% din valoarea cheltuielilor eligibile admise la plată de 232.227,52 lei), aferentă valorii contractului de lucrări încheiat de beneficiar cu HIM BUILDING DESIGN SRL, reprezintă documente false, care pot întruni elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. l8 1 din Legea nr. 78/2000, privind prevenirea constatarea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare”, a arătat AFIR în documentul depus la dosarul din 2019.
Dacă atunci s-a discutat de circa 209.000 lei, în următorii 2 ani, respectiv până în 2022, firma lui Guțiu a mai primit alți peste 600.000 lei, fonduri europene, pentru a finaliza agropensiunea.
