Scutiri fiscale pentru „fapte bune”
Legea Antreprenorului Social uita de ONG-uri si favorizeaza companiile
140 de organizatii non-guvernamentale, alaturi de casele de ajutor reciproc, protesteaza impotriva unei initiative legislative care vizeaza instituirea antreprenoriatului social in Romania. Acestea sunt nemultumite pentru ca activitatea desfasurata in acest domeniu nu este recunoscuta de legea care favorizeaza companiile private, propunand majorarea de 33 de ori a scutirilor de taxe pentru programele de responsabilitate sociala.
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) atrage atentia asupra unui proiect legislativ numit „Legea Antreprenorului Social”. Acesta a intrat pe agenda dezbaterilor din Parlament la pozitia 102, insa a fost avansat la inceputul lunii noiembrie la pozitia 18. „Daca analizam putin materialul propus si vedem cum este confundata responsabilitatea sociala cu economia sociala si cum companiile practic vor deveni neplatitoare de TVA… lucrurile tind sa devina grave”, arata FDSC in carul unui comunicat de presa.
Fundatia este doar una din cele peste 140 de organizatii care protesteaza impotriva proiectului de lege care s-a aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor din 15 noiembrie. Alaturi de aceasta, si-au aratat nemultumirea Federatia Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor Omenia, care grupeaza 1.400.000 de membri, si Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor, al caror numar de membri este de asemenea foarte mare.
Retrimis in comisie
Proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru trei saptamani, la cererea deputatului PSD Marian Neacsu, care a motivat aceasta amanare prin faptul ca la Senat exista o initiativa similara, iar cele doua proiecte de lege ar trebui comasate. Eugen Nicolaescu a subliniat ca cel putin trei grupuri parlamentare, PDL; PNL si PSD, sustin retrimiterea in comisie, dat fiind faptul ca “sunt foarte multe organizatii neguvernamentale care ne-au solicitat sa ne aplecam mai mult pe acest text de lege, pentru ca se pare ca are o serie de inconsecvente”.
FDSC subliniaza ca, in expunerea de motive a initiativei legislative, se porneste de la premisa falsa ca actorii economiei sociale nu exista in Romania si ca aceasta lege este necesara pentru infiintarea lor. „Prin forma de organizare si finalitate, economia sociala este o forma elternativa de dezvoltare economica durabila, responsabila si democratica, denumita si al treilea sector, realizata de un nou actor, numit antreprenor social.
Tarile care promoveaza deja cu succes acest gen de antreprenoriat, reglementat legal, sunt: Marea Britanie, Franta, Italia, Suedia, Belgia, Olanda, SUA. In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderi sociale, care sa imbine esenta afacerilor cu formarea de noi mentalitati pentru dezvoltarea mediului social local, constructia unei economii producatoare de coeziune sociala, prin dezvoltarea inovatiei si flexibilitatii in domeniul incluziunii-insertiei sociale, degrevarea bugetelor de asistenta sociala, sa utilizeze fondurile structurale ale U.E., in special a Fondului Social European”, arata deputatul PSD Iulian Iancu, initiatorul proiectului de act normativ, in expunerea de motive publicata pe pagina de internet a Camerei Deputatilor.
Activitate nerecunoscuta
Organizatiile care se opun acestei legi, insa, arata ca economia sociala exista in Romania si are un rol economic si social important, ponderea sa ca angajator fiind de 3,3% din totalul locurilor de munca din Romania in anul 2009, procent aflat in crestere semnificativa fata de 2007, potrivit Atlasului economiei sociale din Romania, editia 2011. In forma adoptata de Senat in luna mai a acestui an, calitatea de antreprenor social este recunoscuta numai statului, care acorda facilitati fiscale pentru programele de economie sociala, administratiile publice locale, prin proiectele sociale finantate cu bani europeni, precum si corporatiile multinationale si societatile mici si mijlocii, care isi recupereaza investitia de pe urma facilitatilor oferite de stat.
De asemenea, sunt recunoscute ca antreprenori sociali si „asociatiile, fundatiile, unitatile cooperatiste (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, alte unitati cu statut autorizat), casele de ajutor reciproc si celelalte organizatii tip ONG”, cu mentiunea ca este vorba de acele asociatii „care au in obiectul de activitate actiuni de antreprenoriat social sau doresc sa se implice – in parteneriat cu antreprenorii mentionati la lit. a)-d)”. Acest articol este reclamat ca fiind abuziv de catre FDSC, care cere recunoasterea statutului de antreprenor social al asociatiilor care desfasoara aceste activitati de zeci de ani.
Definitia data antreprenorului social in proiectul de lege ajuns pe masa deputatilor „este in totala contradictie cu recomandarile din Rezolutia Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia sociala (2008/2250(INI)) si contravine oricarei teorii si practicii europene si internationale. Conform acestora, activitatile de antreprenoriat social sunt activitati economice cu scop social ce se desfasoara in cadre institutionale ce se supun, cel putin partial, constrangerii nedistributivitatii profitului, cu precadere organizatiile neguvernamentale – asociatii si fundatii, case de ajutor reciproc sau cooperative. Acestia sunt si principalii actori de economie sociala din Romania”, arata FDSC in scrisoarea inaintata deputatilor.
In ciuda protestelor si a actiunilor derulate, printre care trimiterea de scrisori de protest catre membrii Comisiilor responsabile, intalniri cu reprezentanti ai Grupurilor Parlamentare, alti membri ai comisiilor, cat si cu initiatorul legii – deputatul Iulian Iancu, participarea la sedintele Comisiilor din Camera Deputatilor, actiuni de presa s.a.m.d, in luna septembrie 2011, Comisia pentru Politica Economica, Reforma si Privatizare, condusa de deputatul Mihai Tudose, a avizat pozitiv legea antreprenorului social.
Cheltuielile sociale, deductibile
Cu 5 din 7 avize negative, Legea antreprenorului social trece prin Camera Deputatilor indreptandu-se spre plen in mai putin de 4 luni. Adoptata de Senat in mai 2011, initiativa legislativa a primit avize negative de la Consiliul Legislativ, Guvern, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 523 din 4 martie 2011, Comisia pentru buget, finante si banci, conform avizului nr. 22/241 din 8 iunie 2011, Comisia juridica, de disciplina si imunitati si Comisia pentru munca si protectie sociala, conform avizului nr. 27/286 din 16 iunie 2011.
Aspectul care ar trebui sa ingrijoreze institutiile statului este faptul ca aceasta initiativa legislativa confunda antreprenoriatul social cu responsabilitatea sociala a companiilor. Actul normativ propune cresterea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru „investiții sociale” care nu sunt de fapt clar definite, astfel incat orice tip de proiect social, orice tip de beneficiar profit sau non-profit poate fi considerat o investitie sociala.
„Antreprenoriatul social si responsabilitatea sociala corporatista sunt doua domenii distincte. Antreprenoriatul social presupune realizarea unor scopuri sociale prin activitati economice in timp ce responsabilitatea sociala a companiilor (RSC) face parte din strategia de promovare a afacerii, companiile urmarind prin RSC in principal scopul realizarii profitului. A pune semnul de egalitate intre ele dovedeste ignorarea celor mai elementare definitii si concepte folosite in mediul de afaceri din lumea civilizata.
Pe plan international si in UE, responsabilitatea sociala a companiilor este demonstrata prin respectarea unor standarde recunoscute, de exemplu SA8000 despre care insa nu se face nicio referire in aceasta lege. Mai mult, nu exista niciun precedent prin care un stat sa fi reglementat beneficii fiscale pentru companiile care demonstreaza responsabilitate sociala sau fac investitii sociale. In plus, conform comentariilor din avizul Consiliului Legislativ, acest proiect de lege “utilizeaza notiuni care nu se regasesc in legislatia actuala” si “nu stabileste concret situatiile in care o persoana poate deveni antreprenor social si nici modalitatile de actiune ale acestuia”, mai subliniaza FDSC in scrisoarea catre forul legislativ.
Diana Gabor
