Scrutinul prezidential din Franta atarna de extrema dreapta
Franta isi alege la inceputul lunii mai presedintele, in al doilea tur de scrutin, in care s-au calificat actualul sef al statului, Nicolas Sarkozy, si socialistul François Hollande. La primele alegeri, reprezentanta extremei drepte, Marie Le Pen, a obtinut o proportie considerabila din voturile electoratului, astfel ca va avea un cuvant greu de spus in ceea ce priveste castigatorul scrutinului viitor.
Primul tur de scrutin din cursa prezidentiala din Franta a fost castigata de socialistul François Hollande, dar la o diferenta foarte mica fata de urmatorul clasat, actualul presedinte Nicolas Sarkozy, ceea ce face incert rezultatul bataliei finale. Acesta va depinde probabil, in mare masura, de cine va fi candidatul spre care se vor reorienta sustinatorii liderului de extrema dreapta, Marine Le Pen, ajunsa pe locul trei in preferintele alegatorilor datorita atacurilor virulente facute la adresa lui Hollande si Sarkozy sau a Europei si imigrantilor.
Socialistii, pe primul loc
Candidatul Partidului Socialist, François Hollande, a castigat primul tur al alegerilor prezidentiale, desfasurate, ieri, in Franta, cu 28,6% din voturi, pe locul doi situandu-se Nicolas Sarkozy cu 27.1%, dupa numararea a 99% dintre buletinele de vot, relateaza agențiile internaționale de presa. Surpriza scrutinului de duminica o reprezinta rezultatul obtinut de candidata Frontului National (extrema-dreapta), Marine Le Pen, care a obținut 18,23% din sufragii, inaintea reprezentantului stangii radicale, Jean-Luc Mélenchon, 10,9%. Centristul François Bayrou ar fi obtinut 9,2% din voturi, potrivit acelorasi surse. Restul candidatilor au obtinut sub 3% (ecologista Eva Joly 2,1%, suveranistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan 1,7%, reprezentantii extremei-stanga, Philippe Poutou 1,2%, si Nathalie Arthaud 0,5%, iar inclasabilul Jacques Cheminade 0,2%).
Le Pen, candi¬datul Frontului National, cali¬fica drept victorie rezultatul obtinut duminica, cand a reusit sa atraga aproape 18% din voturile alega¬torilor. Imigratia si mesajele anti-UE fac obiectul central al campaniei lui Le Pen, iar inclinatia lui Sarkozy, in discursurile electorale, spre dreapta, au ca scop atragerea sustinatorilor acesteia in runda finala a alegerilor.
Seful diplomatiei luxemburgheze Jean Asselborn l-a acuzat pe Sarkozy ca este partial vinovat de succesul candidatului Frontului National deoarece face campanie pe baza frontierelor europene prea libere si controlul imigratiei. „Daca repeti in fiecare zi ca Schengen trebuie schimbat, ca trebuie sa ai o politica puternica privind imigratia, ca trebuie sa vorbesti despre exceptia franceza si toate acestea, dai apa la moara FN”, a declarat Asselborn, care este socialist.
Europenii nu sunt incantati de ceea ce reprezinta acest scor al lui Le Pen. Cancelarul german Angela Merkel, care oficial il sustine pe Sarkozy, considera „ingrijorator” scorul obtinut de extrema dreapta in Franta, dar apreciaza ca problemele se vor rezolva in cel de-al doilea tur, scrie AFP. Si ministrul danez de externe Villy Sovndal, a carui tara asigura presedintia semestriala a UE pana la sfarsitul lunii iunie, a calificat rezultatul votului de duminica drept „extrem de ingrijorator”, apreciind ca acesta se inscrie intr-o tendinta generala in Europa, ilustrata si de partidele politice cu aceeasi orientare din Danemarca sau Finlanda.
Hollande, pe care sondajele de opinie il dau drept castigatorul turului doi, are o abordare moderata referitor la aceste probleme, ceea ce i-ar putea aduce probleme in lupta finala. O alta problema pentru liderul socialist ar putea fi si faptul ca o parte din voturile primite nu reflecta increderea pe care alegatorii o au in planurile sale economice si sociale, ci sunt voturi de neincredere la adresa lui Sarkozy.
Le Pen decide castigatorul
In timp ce unii perdanti ai primului tur au anuntat catre cine ar vrea sa plece voturile lor la 6 mai, lidera FN si centristul Francois Bayrou (9%), ale caror voturi ar putea fi decisive peste doua saptamani, pastreaza suspansul. Un simplu apel al celor doi catre electorat de a vota cu unul dintre finalisti nu ar clarifica situatia, mai ales ca extrema dreapta nu a dat niciodata in trecut consemn de vot si cu siguranta nu o va face nici acum.
Sarkozy va fi nevoit sa se adreseze nu doar nationalistilor lui Le Pen, ci si alegatorilor centristi ai lui Francois Bayrou, care se tem de extrema dreapta. Pentru a castiga la 6 mai, Sarkozy are nevoie, in principiu, de trei sferturi dintre voturile lui Le Pen si doua treimi din cele ale lui Bayrou. In tabara lui Hollande, lucrurile par sa fie clare. Socialistul poate miza pe stanga radicala, pe ecologisti, dar si pe voturile candidatilor trotkisti. Sondajele de opinie realizate de duminica si pana ieri il crediteaza drept invingator pe Hollande in confruntarea finala, cu 8 procente avans.
Un plus pentru Sarkozy pentru turul doi este ca, asemenea liderului de extrema dreapta, este un foarte bun orator, calitate ce-i lipseste lui Hollande. El crede ca intr-o confruntare directa l-ar distruge pe socialist. Hollande a refuzat de mai multe ori astfel de confruntari. Presa interna-tionala este insa, in mare parte, sceptica in privinta sanselor lui Sarkozy de a pastra puterea in Franta.
„In mod traditional, stanga franceza este mai potolita cu privire la subiectul imigratiei nu si-a justificat, in plan intern, politicile anti-imigrationiste cum o face dreapta franceza. Din acest punct de vedere este de asteptat ca «subiectul Schengen» care priveste direct Romania sa nu se afle pe agenda lui François Hollande daca el va castiga alegerile. Din acest punct de vedere, alegerea lui Hollande ar putea insemna un plus pentru noi”, comenteaza Mircea Geoana, fost ministru de externe, rezultatul scrutinului francez, citat de Ziarul Financiar. Cel mai important efect in cazul in care Hollande castiga va fi redimensionarea relatiilor franco-germane in ceea ce priveste solutiile pentru economie, adauga Geoana: „Hollande este adeptul unei scoli de gandire care sustine ca austeritatea nu este o solutie, idee imbratisata de cancelarul Merkel. Acest lucru ar putea avea efect si asupra alegerilor din Germania intrucat Merkel beneficiaza acum de sprijin si pentru ca a impus in Europa viziunea germana asupra iesirii din criza.”
Merkel, de partea lui Sarkozy
Cancelarul Germaniei Angela Merkel va continua sa sprijine realegerea președintelui Nicolas Sarkozy, in al doilea tur de scrutin, dar nu planuiește sa calatoreasca in Franța, pentru a-l sprijini in campanie, in urmatoarele doua saptamani, a anuntat un purtator de cuvant al guvernului german. ”In ceea ce priveste campania lui Sarkozy, nu am cunostinta despre nicio planificare in acest sens. Este campania electorala a presedintelui Sarkozy, nu cea a cancelarului german”, a spus purtatorul de cuvant adjunct, Georg Streiter, intr-o conferinta de presa.
Cancelarul continua sa-l sprijine pe Sarkozy, a spus el, adaugand ca liderii german si francez au colaborat foarte bine dupa cel de-al doilea razboi mondial, indiferent de cine era la putere.
In ianuarie, partidul conservator al Angelei Merkel a anuntat ca ea va sustine ”activ” campania de realegere in functie a sefului statului francez si ca cei doi planuiesc mai multe aparitii impreuna in acest sens.
Dupa ce au terminat primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale pe primul, respectiv al doilea loc, Francois Hollande și Nicolas Sarkozy au la dispozitie doua saptamani pentru a-i convinge pe francezi ca merita sa ocupe functia de presedinte al tarii pentru urmatorii cinci ani. Francois Hollande este asteptat sa participe la un miting electoral urias in Limoges, in weekendul care vine, apoi in bastionul socialist din Toulouse, in 3 mai.
Intre intalnirile electorale ale lui Sarkozy este mentionata una importanta la Paris, probabil in apropierea Turnului Eiffel. ”Lupta” decisiva intre cei doi finaliști se va duce in dezbaterea televizata din 3 mai. Victoria din 6 mai va fi marcata oficial printr-o ceremonie ce va avea loc la Palatul Elysee 10 zile mai tarziu, in 16 mai.
Diana Gabor
Rezultate finale ale primului tur al prezidențialelor in Franta
Francois Hollande – Partidul Socialist 28.63%
Nicolas Sarkozy – Uniunea pentru o Mișcare Populara 27.18%
Marine Le Pen – Frontul Național 17.90%
Jean-Luc Melenchon – Frontul Stangii 11.11%
Francois Bayrou – Mișcarea Democrata (Modem) 9.13%
Eva Joly – Verzii 2.31%
Nicolas Dupont-Aignan – Sus Republica 1.79%
Philippe Poutou – Noul Partid Anticapitalist 1.15%
Nathalie Arthaud – Partidul Lupta Muncitorilor 0.56%
Jacques Cheminade – Solidaritate și Progres 0.25%
