Deja sunt 4 ani de când compania nemțească Leoni se întâlnește cu fostul manager Marius Cotor mai mult pe holurile instanțelor. Totul a pornit de la frauda uriașă de la Leoni, în urma căreia Marius Cotor și-a pierdut locul de muncă, iar de curând un tribunal a stabilit să plătească daune de peste 30 de milioane de euro fostului angajator.
La mijlocul anului 2016, producătorul neamț Leoni s-a trezit că i-a dispărut aproape 40 de milioane de dolari din conturi. Directorul financiar al filialei bistrițene a Leoni de la acea dată, Carmen Marica, a fost contactată pe numărul de telefon de birou de către o persoană care pretindea că e Dieter Belle, director executiv al Leoni AG (firma mamă din Germania).
Vocea de la celălalt capăt al firului i-ar fi cerut directorului financiar să transfere mai multe sume de bani, către mai multe societăți comerciale din Hong Kong. Sumele ar fi reprezentat contravaloarea unei presupuse achiziții ce urma să fie făcută de Leoni AG.
Persoana cu care a vorbit la telefon i-a spus directorului financiar să păstreze confidențialitatea informațiilor. Astfel, Carmen Marica nu l-ar fi informat nici pe Marius Cotor – aflat în concediu de odihnă – despre aceste transferuri importante, dar nici pe cel care îi ținea acestuia locul, respectiv pe Paul Nergheş, la acea vreme plan section manager în cadrul Leoni Bistriţa.
În mai puțin de o lună au fost efectuate 16 viramente, suma totală apropiindu-se de 40 de milioane de euro, către Oulong International Trading Co Limited și Hongsheng Limited.
Rămas fără job, Cotor a încercat să-l recupereze în instanță
Imediat ce și-au dat seama că au luat o țeapă monumentală, despre care a vuit și presa internațională de profil, cei de la Leoni i-au pus pe liber atât pe Carmen Marica, cât și pe Marius Cotor.
Reprezentanții Leoni au susținut că dacă Marius Cotor ar fi acționat ca un administrator „prudent și diligent”, frauda ar fi putut fi evitată. Fostul manager general nu s-a lăsat și și-a căutat dreptatea în instanță. Acesta a contestat decizia de concediere și a cerut inclusiv sumele ce ar fi trebuit să le primească pentru performanță, specificate în contractul pe care l-a semnat cu compania.
La mijlocul anului 2019, Curtea de Apel Oradea le-a dat dreptate celor de la Leoni și menține ca definitivă sentința dată în 2018 de Tribunalul Maramureș. Judecătorii de la Maramureș au hotărât că decizia de concediere a fost justificată și au menținut-o.
Cotor nu se lasă și cere revizuirea sentinței date de Tribunalul Maramureș și menținută mai apoi de Curtea de Apel Oradea.
Noul proces a fost înregistrat la final de 2021 și s-a judecat la Tribunalul Sălaj. În februarie anul în curs, Tribunalul Sălaj vine cu o soluție și respinge cererea de revizuire a lui Cotor:
„Admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție invocată de către intimata L.W.S România SRL. Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către revizuentul C.M.F împotriva sentinței civile nr.947 din 10.07.2018 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.868/112/2017”, se arată în sentința dată de Tribunalul Sălaj.
Marius Cotor contestă și această soluție, iar dosarul ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, care în urmă cu câteva zile respinge ca nefondat apelul declarat de Cotor împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Sălaj.
Judecătorii de la Cluj i-au cerut lui Cotor să achite prejudiciul
Compania nu se oprește nici ea aici și mai face un pas: îl acționează în judecată pe Cotor, cerându-i să plătească paguba de aproape 40 de milioane de euro. Dosarul a fost înregistrat în toamna anului 2020 și s-a judecat la Tribunalul Specializat Cluj. Un an mai târziu, în octombrie 2021, Tribunalul Specializat Cluj a venit cu prima sentință, hotărând ca Marius Cotor să achite, cu titlu de prejudiciu 33,6 milioane de euro. Atât Marius Cotor, cât și reprezentanții Leoni au contestat această decizie, dosarul ajungând la Curtea de Apel Cluj, care, însă nu s-a pronunțat.
Se pare că Tribunalul Specializat Cluj s-a bazat în mare măsură pe decizia dată de judecătorii de la Curtea de Apel Oradea, în 2019.
„Prin decizia civilă din 4 iunie 2019, dată de Curtea de Apel Oradea s-a reținut în legătură cu vinovăția pârâtului că, în calitate de director general acesta avea obligația de supraveghere și control a Departamentului Financiar, de a verifica plățile efectuate, de a stabili proceduri care să garanteze securitatea transferurilor bancare, de a-i instrui pe subordonații săi în acest sens, motiv pentru care apărarea că nu a fost responsabil direct de transferul succesiv, fraudulos, a unor sume de bani din contul angajatorului este nerelevantă și nu poate fi primită. În calitate de manager general, acesta avea obligația de a lua toate măsurile, de a-și supraveghea și instrui subordonații pentru ca activitatea economică a angajatorului să nu fie perturbată, iar faptul că nu și-a îndeplinit aceste atribuții, astfel cum erau prevăzute în contractul de muncă și regulamentele interne ale pârâtei îi este direct imputabil apelantului”, notează Tribunalul Specializat Cluj, în motivarea sentinței.
Judecătorii mai spun că vinovăția lui Cotor este determinată de neîndeplinirea de către acesta a atribuțiilor de control, coordonare și supraveghere a departamentului financiar, aflat în subordinea sa, omisiuni care ar fi determinat prejudicierea companiei la care lucra. Mai mult, aceștia susțin că Cotor nu poate pune în discuție ceea ce o instanță, și anume Curtea de Apel Oradea, a stabilit deja.
„Prin urmare, în condițiile în care au fost analizate de către o instanță competentă toate condițiile răspunderii patrimoniale din perspectiva codului muncii, concluziile acestei analize se impun cu autoritate de lucru judecat în prezenta caută, astfel că, în acest dosar instanța nu este în măsură să reanalizeze aspecte tranșate definitiv. Pârâtul (n.r. – Marius Cotor) nu mai poate pune în discuție, în cadrul prezentului proces, ceea ce o primă instanță a rezolvat deja, astfel că, în prezentul litigiu, nu numai că nu se pot relua dezbaterile asupra acestor aspecte ce țin de răspunderea patrimonială a pârâtului întemeiată pe prevederile Codului Muncii, dar instanța este obligată să țină seama de ceea ce s-a tranșat jurisdicțional”, se mai arată în motivarea sentinței date în toamna anului trecut de Tribunalul Specializat Cluj.
Judecătorii au respins însă cererea Leoni AG (adică a firmei mamă), care solicita lui Marius Cotor plata sumei de 4,6 milioane de euro. Această sumă reprezenta, potrivit Leoni, contravaloarea investigației interne asupra circumstanțelor Fraudei Directorului Executiv Fals, precum și evaluările juridice aferente: „Instanța o va respinge, având în vedere că respectivele sume au fost avansate de către reclamantă, de Leoni AG, iar cererea de chemare în judecată față de aceasta s-a respins”.
Într-un final, judecătorii au stabilit că Marius Cotor trebuie să plătească companiei Leoni Wiring Systems România SRL suma de 33.646.659 de lei, cu titlu de prejudiciu.
