Un scandal uriaș a izbucnit zilele trecute la Primăria Josenii Bârgăului, după ce Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului a obținut în instanță anularea unor titluri de proprietate asupra unor suprafețe de pădure, al căror titular era administrația locală din Josenii Bârgăului. În alt dosar, asociația grănicerească luptă pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra respectivelor suprafețe de pădure. Numai că, între timp, Garda Forestieră Cluj a pus ochii pe pădurile cu pricina și a vrut efectiv să le naționalizeze, trecându-le de la sine putere, fără nicio hotărâre judecătorească care să ateste asta, în proprietatea statului. O acțiune similară a avut Garda Forestieră și la Borșa, în județul Maramureș, însă instanța a decis, deocamdată, suspendarea deciziei, după care va fi analizată cererea de anulare a documentului respectiv emis de Garda Forestieră Cluj.
Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului s-a judecat încă din 2006 cu Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Bistriţa-Năsăud, Comisia Locală pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra Terenurilor Tiha Bârgăului, Comuna Josenii Bârgăului şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Bistriţa Bârgăului, pentru anularea a două titluri de proprietate.
Purtați aproape 20 de decenii prin instanțe
Timp de 17 ani, urmașii grănicerilor bârgăuani au fost purtați prin instanțe, între sentințe defavorabile pronunțate la Judecătoria Bistrița și sentințe de casare și trimitere spre rejudecare a cauzei pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud, ultima datând din 2019. De fiecare dată, tribunalul a trasat niște linii clare în interiorul cărora să fie judecată cauza, ultima dată, în 2019, cerând ca instanța de rejudecare, de la Judecătoria Bistrița, să analizeze dovezile aduse de membrii asociației care susțin că sunt urmașii vechilor grăniceri.
Cauza a vizat legalitatea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru două titluri de proprietate emise în favoarea Comunei Josenii Bârgăului, respectiv TP nr.1600/2004, redus ca suprafaţă în anul 2012 şi 2143/2003, respectiv îndreptăţirea comunei pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
“În primul ciclu procesual s-a pronunţat decizia de casare nr.36/R/2009, prin care au fost dezlegate mai multe probleme de drept, fiind date îndrumări primei instanţe cu privire la necesitatea administrării unor noi probe.
Astfel, s-a stabilit că:
– Suprafeţele de pădure reconstituite în favoarea comunei au aparţinut foştilor grăniceri la momentul naţionalizării acestora, ca efect al adoptării Constituţiei din aprilie 1948, astfel că vocaţie la acordarea măsurii reparatorii a reconstituirii nu o poate avea Comuna Josenii Bârgăului ca unitate administrativ teritorială, înfiinţată în anul 1950, ci membrii fostei forme asociative în concordanţă cu art. 26 din Legea nr.1/2000;
– Interesul şi calitatea procesuală activă a reclamantei în promovarea acţiunii în anulare decurge din prevederile art. III alin.1 lit.a pct.vi din Legea nr. 169/1997, din aptitudinea ei la reconstituire şi din demersul întreprins în vederea restituirii prin depunerea cererilor nr.109/2005 şi 63/2005;
– Actele de constituire ale asociaţiei reclamante sunt conforme întrutotul cu regimul juridic de administrare şi exploatare avut de forma asociativă veche în perioada 1921- 1948, iar procedura urmată este conformă cu prevederile art.26-28 din Legea nr.1/2000;
– Beneficiarii reconstituirii sunt urmaşii foştilor grăniceri, asociaţia reclamantă având calitatea de administrator;
– Necesitatea administrării şi aprecierii unui probatoriu în sensul demonstrării calităţii de descendenţi ai grănicerilor a membrilor asociaţiei, cu referire la tabelul depus la fila 341 şi următoarele din recurs (cuprinzând 622 de membrii asociaţi, presupuşi urmaşi ai grănicerilor), în ideea determinării persoanelor ce vor fi înscrise în anexa nr. 39 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.
În cel de-al doilea ciclu procesual, prin decizia nr. 69/2019, tribunalul a dispus casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, constatând că prima instanţă nu a cercetat fondul pricinii, neconformându-se dispoziţiilor primei decizii de casare în privinţa analizei descendenţei membrilor asociaţi. Această din urmă decizie a cuprins argumente, îndrumări pentru instanţa de fond, fără a aduce noi dezlegări de drept faţă de decizia iniţială .
Potrivit prevederilor art.315 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, „în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului”, se arată în motivarea sentinței pronunțată anul acesta, în luna februarie, de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Zeci de membri ai asociației sunt moștenitori ai grănicerilor
În instanță, asociația grănicerească a fost nevoită să dovedească cu acte de stare civilă faptul că membrii săi sunt moștenitorii foștilor grăniceri, 99 la număr. Din peste 600 de membri, mai bine de 92 au reușit să ducă acte doveditoare. Pentru cei mai mulți dintre acești 92, calitatea de moștenitori ai vechilor grăniceri le-a fost recunoscută abia de către instanța de recurs de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, nu și în instanța de la Judecătoria Bistrița, care în acest punct a încurcat destul de rău borcanele. Ceea ce este important însă este faptul că și ceilalți cărora nu li s-a recunoscut calitatea de urmași direcți, deci de moștenitori ai foștilor grăniceri, se trag în mare parte din astfel de familii grănicerești. Prin urmare, instanța a ajuns la concluzia că cei 92 de membri ai asociației grănicerești de la Rusu Bârgăului sunt îndreptățiți să ceară anularea titlurilor de proprietate emise de comisiile de fond funciar în favoarea Comunei Josenii Bârgăului. Cum cererile de reconstituire a dreptului de proprietate fac obiectul altor dosare aflate pe rolul instanțelor, tribunalul s-a limitat să judece doar anularea celor două titluri de proprietate, despre care spune că au fost emise NELEGAL în favoarea Comunei Josenii Bârgăului.
“Specificul familiei grănicereşti, în sensul dobândirii dreptului de către întreaga familie, invocat de către reclamantă, nu poate fi reţinut în speţă, deoarece, aşa cum s-a stabilit în prima decizie de casare drepturile sunt instituite de lege în favorul moştenitorilor grănicerilor, doar aceştia având vocaţia de a fi înscrişi în anexa nr. 39, dat fiind faptul că în speţă reclamanta este o asociaţie constituită potrivit art. 26 din Legea 1/2000. Generalizările susţinute de către recurentă, precum şi extinderea unor situaţii similare pentru litigiul în speţă nu sunt permise, şi nici nu vor fi examinate, faţă de limitele rejudecării.
Regulile probatorii impuse de către instanţele de control judiciar au avut în vedere în principal necesitatea efectuării verificărilor ce au fost omise de către instanţa investită cu acordarea personalităţii juridice, însă acestea au în vedere situaţia existentă la data cererii şi a constituirii asociaţiei, nu şi dinamica ulterioară (decese, membrii înscrişi ulterior ş.a).
Totodată, tribunalul constată că potrivit art. 26 din Legea 1/2000, „formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: „obşte de moşneni”, „obşte de răzeşi”, „composesorat”, „păduri grănicereşti”, alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective.
(2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate.
(2^1) În cazul în care forma asociativă a fost în devălmășie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (2).
(2^2) Suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri.”
Vasta probaţiune depusă chiar şi în recurs cu privire la modul în care de fructele(naturale şi civile) produse de proprietăţile grănicereşti au beneficiat toţii membrii familiilor foştilor grăniceri nu poate influenţa procesul de reconstituire, ci el se referă la momentul ulterior acesteia, vizat de art. 27 din aceeaşi lege, care stipulează că «Administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia statului român în perioada anilor 1921 – 1946, în măsura în care nu contravin legislaţiei în vigoare».
Prin urmare, membrii asociaţi care nu sunt succesori în drepturi ai grănicerilor dar sunt în legătură de rudenie cu aceştia pot participa la administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere, în conformitate cu statutele existente în perioada reglementată legal.
În acest sens stabileşte şi Sentinţa Comisiei de ocol din 1923, care îi numește ca şi beneficiari pe membrii familiilor, dar nu transferă proprietatea în favoarea acestora (f.91 dosar 6547/2006).
Oricum, în cauza de faţă, verificările se pot limita doar din perspectiva nulității titlului de proprietate, nefiind tranşate definitiv aspectele legate de reconstituire dreptului în favoarea formei asociative, cerere ce formează obiectul altor dosare.
Constatând că pentru peste 92 de membrii ai asociaţiei reclamante, evidențiați şi detaliați la subpunctele marcate cu 1, s-a probat calitatea de moştenitori ai foştilor grăniceri, că există cereri de reconstituire pendinte, tribunalul reţine că reclamanta are un interes legitim ocrotit în a invoca şi obţine anularea titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispoziţiilor legale, acest din urmă aspect fiind deja stabilit prin prima decizie de casare. Drept consecinţă, în baza art.312 alin.1 teza I din Codul de procedură civilă de la 1865 se va admite recursul şi se va modifica pe fond hotărârea primei instanţe, potrivit dispozitivului deciziei.
În acelaşi timp, tribunalul observă că majoritatea apărărilor formulate de intimate se referă la situaţia proprietății anterior preluării la stat, precum şi la modalitatea de constituire a reclamantei, probleme tranşate prin prima decizie de casare, astfel că ele nu vor mai fi abordate prin prezenta hotărâre. În egală măsură nu vor fi abordate cererile de reconstituire formulate de către reclamantă, acesta formând obiectul altor dosare”, a precizat Tribunalul Bistrița-Năsăud sentinţa irevocabilă pronunţată în februarie anul acesta.
Au vrut să pună mâna pe păduri
La aproape 7 luni de la sentință, Garda Forestieră, condusă de Istrate Ștețco, a decis de la sine putere că suprafețele de pădure care au fost, până la anularea titlurilor de proprietate, în patrimoniul Comunei Josenii Bârgăului, să treacă în administrarea Direcției Silvice Bistrița-Năsăud și în proprietatea statului. Asta cu toate că, pe rolul instanțelor de judecată sunt dosare în care Asociația Proprietarilor de Păduri Grănicerești Rusu Bârgăului își revendică averile foste grănicerești. Însă, conducerea Gărzii a vrut să profite de acest vid de proprietate și să pună mâna pe ditai hectarele de pădure. Pentru că vorbim despre aproape 2.400 de hectare, suprafață care nu e de ici de colo și care a fost exploatată în voie până acum de administrația locală din Josenii Bârgăului.
Când au aflat de această decizie, membrii asociației au reacționat rapid și au împiedicat pe moment acțiunea Gărzii. Totodată, oamenii au ajuns inclusiv la Prefectură, unde au cerut să nu se dea curs deciziei, chestiunea urmând a fi tranșată luni, 2 octombrie.
Decizia Gărzii Forestiere a condus și la o reacție dură din partea jurnalistei Florica Dura, care este totodată și membră a Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăud, din care face parte și asociația de la Rusu Bârgăului.
“În speța aceasta, a proprietarilor și a proprietăților private, de la Borșa și Rusu Bârgăului, aplicarea discriminatorie a legilor speciale și blocarea aplicării sentințelor definitive, prin manevre așa numite legale, prin care proprietatea privată, indiviză, composesorală sau grănicerească se încearcă a fi naționalizată pentru a treia oară, de data asta cu ceva decizii administrative, care nu pot bate Legea organică și nici sentințele definitive, ceea ce se face este mai mult decât o mare nedreptate juridică! Este UN FURT PE FAȚĂ, care are o componentă subtilă de incitare la ură, la revoltă, la furie! Așa că, să nu se mire politrucii dacă vor culege furtună, după ce au semănat vânt și că revolta, acum punctuală se va propaga în mentalul colectiv și va cuprinde grupuri mai mari! Vor culege ce au semănat!
Faptul că unii și alții, de câteva zile, amenință cu dosare penale și cu diverse repercursiuni, pentru a intimida și ostraciza, denotă că avem deja de a face cu materializarea spaimei respectivilor de a fi prinși asupra faptului, de a fi dați în vileag și de a fi supuși oprobiului public! Sigur că liderii celor două grupuri de proprietari și prietenii lor sunt îngrijorați de urmările pe care le-ar putea avea o revoltă a bârgăuanilor, să zicem. Dar în același timp suntem conștienți că absolut toți suntem în paza Lui Dumnezeu și că doar El poate decide asupra vieților noastre! Ilustrez această spunere cu zicala populară atribuită de unii patriarhului Tănase Todoran: Nu mor caii când vor cânii! Zicala pare despre cai și câini, dar în realitate este despre oameni și despre libertate! Și dacă ne amintim, anul acesta, în noiembrie, pe data de 12, se vor împlini 260 de ani de la omorârea samavolnică a bătrânului bichigean, la ordinele generalului austriac care a ars mănăstirile și bisericile ortodoxe ardelene! Să fie acesta un semn?
«Păcăliciul de serviciu» din această scenă de mare trădare națională, care se joacă de câteva luni bune cu soarta și nervii poporului este nu atât instituția numită Garda Forestieră, cum a numit-o presa, cât omul aflat temporar la butoanele acesteia: borșeanul Istrate Ștețco! Acesta, probabil cu o «sulă-n coaste» a fost determinat să comită una dintre marile aberații administrative ale momentului, după furtul pășunilor alpine și împroprietărirea UAT-urilor înființate în 1968 cu proprietăți de sute de mii de hectare, care au aparținut de drept comunităților locale, încă de pe vremea militarizării, până la emiterea în fals a câtorva zeci de titluri de proprietate, de către Prefectura BN, prin care peste 160.000 de hectare de păduri private, grănicerești, indivize au fost trecute din pix în proprietate publică pentru a ajunge astfel la «laba» unor primari pentru a putea fi jefuite în voie!
Decizia administrativă la care facem referire are o frază, care ne aduce aminte de bolșevici și de așa numitele tribunale ale poporului care «au decis» viața sau moartea unor intelectuali ai neamului românesc. Oare așa «a decis» și șeful GF CLUJ? Fraza la care facem referire face parte integrantă din decizia prin care s-a pritocit a treia naționalizare a pădurilor private și batjocorirea proprietarilor români. Prima dată a fost comunicată la Borșa, apoi la Rusu Bârgăului.
Astfel în actul administrativ supus atenției d-voastră, la articolul 1. alineat (2) se hotărăște:
«-Direcția Silvică Maramureș din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor –Romsilva va prelua în administrare de la Ocolul Silvic Silva-Borșa SRL terenul în suprafață de 6056,90 ha aferent titlului de proprietate anulat și va lua toate măsurile legale necesare pentru reintroducerea acestuia în proprietatea statului.»
Să mă ierte Dumnezeu, dar de când Istrate Ștețco decide asupra proprietății? De când «naționalizează» păduri? Oare cuvintele limbii române folosite oficial în această țară, nu mai au același înțeles pentru toți vorbitorii? Oare Constituția, Codul Civil și legile speciale ale proprietății nu mai funcționează?
Ieri, 27 septembrie, la mai mult de 24 de ore de la revolta spontană a rusenilor de la Josenii Bârgăului, BN, în care s-a putut vedea din filmările de care este plin internetul, cum dispozitive de asalt și apărare ale unor instituții de forță, din județ au fost comasate pentru a bloca accesul proprietarilor de păduri în UAT Josenii Bârgăului, instituție care timp de 20 de ani a tăiat fără drept proprietățile grănicerești ale urmașilor grănicerilor de la Rusu Bârgăului și ale altora, GF Cluj a catadixit să trimită și la Asociația urmașilor grănicerilor de la Rusu Bîrgăului un exemplar din decizia aproape identică cu cea trimisă la Borșa, în luna august și, la care am făcut trimitere cu citat.
Cu toate aceste abuzuri flagrante, nu contestăm nevoia ca pădurea să fie păzită, chiar dacă suntem convinși și avem atâtea și atâtea probe că sub acoperirea cuvântului «pază» se jefuiește ”într-o veselie”! Suntem pentru respectarea Legii și a regulilor! Dar cerem să le respecte și cei care ne conduc, amendează și amenință cu represalii! Să nu se așeze deasupra lor că nu-i a bună! Suntem convinși că «Fără violență» și cu calm se pot rezolva problemele. Au dovedit-o Mahatma Ghandi și Nelson Mandela. Sigur, durează! Dar este singura metodă care produce doar consecințe pozitive”, este reacția jurnalistei Florica Dura.
Cum vor decurge “ostilitățile” mai departe vă vom da de știre. Noi vom fi cu ochii pe ei!
