În martie anul trecut, procurorii DIICOT au pus mâna pe un grup infracțional organizat care au prejudiciat binecunoscuta firmă bistrițeană Terasteel, fosta Plastsistem, de aproape un milion de euro. Până acum doar două persoane din opt anchetate, au fost trimise în judecată: capul grupării, fost director de vânzări la Terasteel, și o angajată, care a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției.
Potrivit procurorilor, grupul infracțional a acționat nestingherit timp de 6 ani.
“La data de 12.03.2021, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Bistrița – Năsăud au dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a unui număr de 3 inculpați și măsura controlului judiciar față de alți 2 inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și fals informatic în formă continuată.
În cauză s-a reținut faptul că, în perioada 2014 – 2020, un grup infracțional organizat, format din opt persoane, dintre care șapte angajați ai unei societăți, au indus în eroare și prejudiciat respectiva societate, prin derularea unor operațiuni frauduloase, constând în lansarea unor comenzi fictive, în numele unor clienți.
Ulterior, comenzile au fost implementate în sistemul informatic de gestiune, mărfurile produse au fost livrate către alți beneficiari, iar membrii grupului și-au însușit contravaloarea mărfurilor.
Prejudiciat estimat în cauză este de 938.486,158 euro.
La data de 11.03.2021, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița – Năsăud împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul SCCO Bistrița – Năsăud au efectuat un număr de 8 percheziții domiciliare, în urma cărora au fost ridicate laptopuri, telefoane mobile, memory stick-uri și mai multe înscrisuri cu valoare probatorie”, se arăta într-un comunicat al DIICOT BN de la acea vreme.
Fostul director de vânzări export, capul grupării
Creierul grupării infracționale, Ferenczi Arnold Ioan, a fost arestat la domiciliu. Ancheta nu a durat foarte mult, fiindcă acesta a fost trimis în judecată în august 2021. După alte trei luni, în noiembrie, dosarul a intrat pe cameră preliminară pentru verificarea legalității rechizitoriului și a probelor administrate, însă merge împiedicat. Au mai fost nevoie de încă două luni pentru ca judecătoarea să depună cerere de abținere și să ceară Curții de Apel Cluj ca dosarul în această etapă să fie judecat de o altă instanță decât una de la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Iar, pe 19 ianuarie, Curtea de Apel a admis cererea și a decis ca verificarea legalității să se desfășoare la Tribunalul Sălaj.
Până să fie judecat Ferenczi, Tribunalul Bistrița-Năsăud a admis acordul de recunoaștere încheiat de un alt inculpat din dosar, cu procurorii. I.C., care era angajata Terasteel, a fost acuzată de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune în formă continuată, fals informatic în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură private.
“Prin rechizitoriul nr. 59 D/P/2020 din 27.08.2021, s-a dispus trimiterea în judecată – în stare de arest la domiciliu a inculpatului Ferenczi Arnold Ioan, pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1, 3 și 6 Cod Penal sub forma inițierii și constituirii, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 244 alin.1 și 2 Cod Penal raportat la art. 2561 Cod Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal (103 acte materiale), instigare la fals informatic în formă continuată, prev. de art. 47 C.pen., rap. la art. 325 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod Penal Penal (106 acte materiale) fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. (431 acte materiale).
Prin același rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei privind pe inculpații P. R. A., B. A. C., C. I. G., M. V. T., R. N. M., F. I., pe suspectele I. V. D., N. R. A., precum și cu privire la celelalte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem. Cauza disjunsă fiind înregistrată cu numărul de mai sus”, se arată în motivarea instanței la admiterea acordului de recunoaștere.
În același document se mai arată că, principalul obiect de activitate al firmei îl reprezintă producerea și comercializarea de panouri termoizolate (”sandwich”) și hale la cheie (structură+panouri termoizolante+accesorii).
Societatea Terasteel SA produce marfă doar pe bază de comandă personalizată lansată de client, astfel încât pentru fiecare client se lansează în producție, se produce și se livrează mărfurile după specificațiile prestabilite (lungime, grosime, etc). Astfel, în stocul Terasteel SA nu se găsesc produse care ar putea fi cumpărate de orice client.
Pentru comenzile lansate de clienții ocazionali, anterior lansării în producție este necesară efectuarea plății contravalorii produselor comandate.
Pentru partenerii permanenți, având în vedere volumul mare al operațiunilor economice derulate, a fost creat un sistem ”de creditare”, în sensul că fiecare astfel de client însemnat beneficiază din partea furnizorului Terasteel de o ”limită de credit„ și un ”termen de plată”, în sensul că se pot comanda produse personalizate fără a se efectua în prealabil plata cu condiția ca valoarea totală a mărfurilor comandate și ulterior livrate să nu depășească pragul valorii superioare a limitei de creditare.
“La nivelul Terasteel SA a fost implementat și funcționează un sistem informatic de gestiune, denumit SAP, în care sunt implementate toate datele privind fiecare operațiune economică derulată cu orice client, astfel: clientul lansează o comandă (prin orice mijloace de comunicare la distanță, inclusiv email și Watsapp) care este primită de către persoanele responsabile (angajații Terasteel – agenți vânzări sau directori de vânzări) să gestioneze relația comercială cu acel client; comanda este transmisă unui angajat de la compartimentul back-office și acesta introduce datele în sistemul informatic de gestiune SAP; apoi, dacă limita de creditare nu este depășită, sistemul informatic generează o confirmare de comandă, care este transmisă prin intermediul agenților de vânzări clientului, care o confirmă prin semnare și ștampilare; comanda confirmată este returnată la Terasteel SA și verificată și avizată de lucrătorii de la departamentul de credit, după care este lansată în producție; mărfurile produse se predau apoi la compartimentul care gestionează produsele finite; apoi agenții de vânzări stabilesc cu clientul data efectuării livrării iar compartimentul back-office solicită departamentului de logistică să găsească o societate de transport și un șofer disponibil să efectueze livrarea; în vederea efectuării transportului, un lucrător back-office întocmește documentele de transport, respectiv: CMR, notă de livrare (pentru livrările externe)/aviz de însoțire a mărfii (pentru livrările în România) și un document denumit instrucțiuni de descărcare; documentele de transport erau apoi remise (direct de back office, prin intermediul lucrătorilor de la logistică sau erau lăsate la recepție) conducătorilor auto (angajați ai unor societăți care efectuau prestări servicii de transport); departamentul de logistică asigura încărcarea mărfurilor și apoi se realiza transportul la beneficiar; după efectuarea livrării, transportatorii restituiau la Terasteel SA un exemplar al CMR, semnat și ștampilat de beneficiar și factura de transport, a cărei contravaloare era achitată ulterior de Terasteel SA”, se mai arată în document.
Cum acționa gruparea
Procurorii DIICOT spun Ferenczi Arnold Ioan a coordonat întreaga activitate infracțională, folosindu-se de poziția sa de manager vânzări în cadrul Terasteel SA, de relațiile construite de-a lungul timpului cu partenerii externi, în special din Ungaria, pe care le coordona integral, fiind favorizat de faptul că acesta vorbea limba maghiară iar restul angajaților cu funcții de conducere din cadrul Terasteel SA nu cunoșteau această limbă, de informațiile obținute cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, care l-au ajutat să o atragă în activitate infracțională și pe F. I., care administra societăți cu sediul în Cluj-Napoca, având ca principal obiect de activitate tocmai vânzarea panourilor termoizolante precum și de relațiile profesionale avute cu alți angajați ai Terasteel SA, cum ar fi coordonatorul operațiunilor de transport de mărfuri, numitul P. R. și mai multe persoane care i se subordonau ierarhic, respectiv angajați din cadrul compartimentului back-office vânzări și reprezentanți vânzări.
“În esență mecanismul infracțional avea următoarea desfășurare: Ferenczi Arnold Ioan identifica un client (societate comercială cu sediul În România sau Ungaria de regulă) care era dispus să cumpere panouri termoizolante sau hale la cheie produse de Terasteel SA și se înțelegea cu reprezentantul acestuia să realizeze o vânzare-cumpărare «la negru» (fără întocmirea de documente contabile care să fie înregistrate în evidențele clientului); Ferenczi Arnold Ioan prelua specificațiile produselor de la acel client, fără a se respecta procedura normală de lansare a comenzii și confirmarea acesteia; cu ajutorul angajaților back-office se identifica un client însemnat al Terasteel care avea o linie de credit care nu impunea efectuarea plății mărfii; Ferenczi Arnold Ioan, în numele clientul identificat și fără cunoștința și acordul acestuia, lansa în fals o comandă și angajatul back-office o implementa în sistemul informatic de gestiune SAP; comanda astfel lansată era confirmată în fals, în numele și fără acordul societății care figura cu această calitate, fie de angajatul back-office fie de Ferenczi Arnold Ioan; comanda frauduloasă astfel implementată își continua cursul firesc și celelalte compartimente ale societății Terasteel realizau producerea panourilor termoizolante după specificațiile implementate fără să cunoască manoperele frauduloase; după ce mărfurile erau produse, ele erau predate la compartimentul de produse finite, fiind încunoștințat P. R. A., coordonatorul departamentului transporturi, care avea cunoștință și participa efectiv la întreaga activitate infracțională; P. R. A. identifica un transportator căruia îi comunica că în realitate marfa va fi livrată la altă destinație decât cea înscrisă în CMR, sub diverse pretexte (respectiv că marfa se descarcă la un punct de lucru, la un șantier, la beneficiarul final, etc.) plauzibile pentru transportatori (pentru aceștia era ceva normal ca mărfurile să se descarce în alte locuri decât la sediul beneficiarului înscris în CMR); P. R. A. cunoștea destinația reală de la Ferenczi Arnold Ioan și/sau de la angajatul back-office implicat în activitatea frauduloasă; angajatul back-office întocmea documentele de transport înscriind în CMR și nota de livrare datele reale ale beneficiarului (acel client care nu avea cunoștință despre comandă), însă pe documentul instrucțiuni înscria, pentru livrările externe, localitatea reală unde marfa urma a fi descărcată; transportatorul prelua marfa și documentele însoțitoare și era dirijat de Ferenczi Arnold Ioan și/sau P. R. A. la destinația reală, solicitându-i-se, uneori, să restituie documentele neconfirmate de primire; după realizarea transportului, angajații Terasteel SA implicați în activitatea infracțională confirmau în fals realizarea livrării, prin înscrierea unor date de identificare și executarea unei semnături din fantezie pe CMR, instrucțiuni și/sau nota de livrare; Ferenczi Arnold Ioan încasa «la negru» de regulă personal de la clienții la care s-a descărcat marfa, contravaloarea acesteia, fără a se întocmi acte contabile în acest sens (uneori chiar transportatorii încasau în plic închis sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfurilor, pe care le remiteau numitului P. R. A.); sumele de bani astfel obținute erau însușite de Ferenczi Arnold Ioan, care la rândul lui îi remunera pe cei implicați în activitatea frauduloasă (respectiv pe P. R. A. și pe angajații back-office) fie prin remiterea unor sume de bani fie prin acordarea altor foloase (cum ar fi achitarea contravalorii unor excursii/concedii, mese festive, etc.).
Pentru acoperirea activităților frauduloase și pentru menținerea funcțională a acestui mecanism ilegal, uneori, din sumele încasate la negru, Ferenczi Arnold Ioan, direct sau prin intermediul agenților de vânzări, realiza plăți, prin efectuarea de depuneri în numerar, în favoarea Terasteel SA, în numele clienților înscriși pe documentele privind livrările frauduloase, pentru a se evita depășirea limitei de creditare și blocarea livrărilor licite (în situațiile în care acel client nu efectua plăți semnificative și exista pericolul amintit, depunând în paralel diligențe pentru a determina acel client să efectueze plăți noi).
De precizat că pentru a se putea urmări mai ușor comenzile frauduloase, persoanele implicate, în special angajații back-office foloseau diverse însemne în câmpul Text Antent al comenzii, cum ar fi ghilimele, apostrof, inițiala clientului și altele, însemnări care erau apoi inserate și în conținutul facturilor externe-ivoice la rubricile privind numărul de referință și/sau data «Reference nr. date»”, au explicat anchetatorii în actul acordul de recunoaștere de la dosar, aceștia mai precizând că, în total, au fost lansate 175 de comenzi frauduloase în numele a 6 firme din Ungaria al uneia din Cehia. Mărfurile livrate la negru au ajuns la 6 firme din Ungaria, una din Turcia, una din Livezile, una din Florești – Cluj (al cărui administrator, conform procurorilor, a aderat la grupul infracțional inițiat de Ferencz) și la una din București.
“C.I. a fost învățată/instruită de R.N. M. cum se vor realiza confirmările în fals prin metoda Paint, respectiv: să preia impresiunea ștampilei oricărui client de pe o altă confirmare de primire licită, prin scanarea acelui document, preluarea lui în programul Paint și copierea impresiunii ștampilei sub formă de imagine, care apoi era mutată în format electronic pe documentul confirmare de comandă ce se dorea a fi falsificat, care după listare avea astfel aplicată ștampila clientului dorit”, au arătat procurorii, în acordul de recunoaștere.
Valoarea totală a prejudiciului cauzat Terasteel SA Sărățel, se arată în acordului încheiat cu C.I, prin derularea celor 103 operațiuni frauduloase descrise în prezentul proces-verbal este de 967.216,632 euro, “la cauzarea căruia inculpatul Ferenczi Arnold Ioan a contribuit integral, iar inculpata C.I. la cauzarea unui prejudiciu de 240.624,71 euro”.
A încercat să acopere urmele fraudei! O vreme i-a mers
Pentru a evita descoperirea mecanismelor frauduloase, Ferenczi a asigurat efectuarea mai multor depuneri în numerar în conturile Terasteel SA Sărățel a unor sume de bani, ca fiind plătite în numele/de către societățile partenere în numele cărora au fost lansate comenzi frauduloase.
“Aceste plăți se realizau de regulă atunci când plafonul de creditare acordat de Terasteel SA acelor societăți era depășit sau exista riscul să fie depășit, caz în care furnizorul nu ar mai fi livrat mărfuri. Sumele de bani astfel achitate proveneau din sumele dobândite ilicit de Ferenczi Arnold Ioan, prin vânzarea la negru a mărfurilor produse și/sau livrat în baza unor comenzi lansate fraudulos.
Depunerile de bani erau efectuate fie direct de inculpatul Ferenczi Arnold Ioan, fie din dispoziția acestuia de diferiți subordonați ai săi din cadrul Terasteel SA, în special agenți/ reprezentanți de vânzări.
În cauză, se reține în continuare în cuprinsul acordului, aceste sume depuse/plătite în favoarea persoanei vătămate Terasteel SA Sărățel vor fi considerate ca fiind sume prin care s-a recuperat parțial o parte din prejudiciul cauzat prin derularea activităților infracționale, în valoare totală de 295.381 euro”, au mai arătat anchetatorii.
Singura care și-a asumat faptele
Fiindcă C.I. a colaborat de la bun început cu procurorii, și-a asumat faptele și a fost sinceră pe parcursul anchetei, instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, iar pedeapsa primită de aceasta a fost de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de 3 ani, plus un an de interzicere a unor drepturi. Totodată, femeia trebuie să presteze un număr de 80 zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul unei parohii ortodoxe din Bistrița, sau în cadrul Primăriei Municipiului Bistrița.
