Saptamana Mare – Insemnatate si costuri

Criza economică nu trece cu vederea sacrificarea mielului sau a ouălor roşii, fapt care va aduce beneficiu în buzunarele comercianţilor.

Shopping pascal

Centrele comerciale din oraşele vecine ţării spun că agenţii economici din România preferă să scumpească produsele alimentare în această perioadă.

Mizând pe câştiguri cât mai mari, comercianţii din afara ţării îşi promovează produsele prin campanii publicitare, atât în limba ţării respective, cât şi în limba română, iar aproape toate magazinele au promoţii la alimentele de bază.

Cele mai căutate produse sunt cele de sezon. Astfel, tradiţionala şuncă de porc, pe care locuitorii din vestul ţării o fierb şi o servesc lângă ouăle de Paşte, este mai ieftină cu 50 la sută decât cea vândută în România.

Comercianţii îşi promovează produsele şi în limba română, pentru a-i ajuta pe cumpărătorii din România.

Preţuri promoţionale

Locuitorii din vestul ţării preferă să treacă graniţa în Ungaria, pentru a-şi face cumpărăturile pentru sărbătorile pascale, deoarece preţurile produselor alimentare din ţara vecină sunt mai mici cu aproximativ 50 la sută faţă de cele din România.

În Ungaria spre exemplu, pulpă de porc fără os costă 11 lei, oul din piaţă 0,25 bani, un litru de ulei 2,2 lei – în timp ce în România aceeaşi cantitate este vândută cu 6 lei – laptele 2,5 lei/litru – 4 lei în România.

Printre cele mai căutate produse în magazinele din Ungaria sunt dulciurile, care sunt mai ieftine decât în România cu 30-50 la sută, în funcţie de sortiment şi producător.

Traficul prin punctele de trecere a frontierei a crescut în ultimele zile, ca urmare a numărului tot mai mare de cetăţeni români care se duc la cumpărături în Ungaria.

Ouăle de Paşti

Scumpe sau nu, ouăle roşii sunt nelipsite din coşul pe care creştinii ortodocşi îl duc la biserică de Înviere.

Potrivit tradiţiei, ouăle erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Paresimilor" – exista obiceiul ca de la lăsatul Secului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credinţa că ouăle alese în aceasta zi nu se stricau până la Paşti.

Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paştelui, însă, niciodată în Vinerea Mare.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Pe Valea Sălăuţei şi nu numai, există obiceiul ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, credincioşii să-şi spele faţa cu apa nouă sau apă neîncepută, în care pun un ou roşu şi un bănuţ.

Sărbătoarea Paştelui la date diferite

Paştele a fost prăznuit de la început în toata lumea creştină, însă, au existat deosebiri regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi.

Cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus, sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămână în care a murit şi a înviat Hristos.

Aceste diferenţe cu privire la data serbării Paştelui au creat controverse şi dezbinări în unele Biserici.

Data Paştelui depinde de doua fenomene naturale:

unul cu data fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Aceasta din urmă face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare în unii ani mai aproape de echinocţiu, iar în alţi ani mai departe de el.
Diferenţa de serbare a Paştelui, după cele două calendare – iulian şi gregorian – poate varia până la cinci săptămâni – de aici vine uneori şi diferenţa dintre Paştele serbat pe stil vechi şi cel serbat pe stil nou.

Sfaturi post Post trupesc

Consumul de grăsimi sau prăjeli nu va face bine gurmanzilor care au ţinut post, alimentele preparate la grătar sau fierte fiind puţin mai indicate şi trebuie evitat abuzul de alcool şi de ouă.

Nici persoanele sănătoase nu trebuie să consume mai mult de unul sau două ouă pe zi. De asemenea, consumul de carne de miel în exces poate conduce la crize de colecist, la creşteri ale colesterolului şi trigliceridelor.

Diabeticii trebuie să consume dulciuri sau cozonac cu moderaţie şi este de preferat ca acestea să fie preparate cu îndulcitor, nu cu zahăr, iar în cazul balonărilor, este bine să se facă un repaos digestiv, să se consume ceaiuri la temperatura camerei şi să se evite legumele cu celuloză dură – ridichile, castraveţii şi varza.

Vacanţă pentru toţi

Elevii şi studenţi intră, în vacanţa de primăvară care se va încheia în data de 26 aprilie – imediat  după vacanţă, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a susţin tezele cu subiect unic.

Studenţii vor intra şi ei în vacanţă, data fiind stabilită de conducea fiecărei universităţi.

Concediile pentru angajaţi vor fi şi ele binevenite, fie ei din instituţii ale statului, la particularii care în această perioadă suplimentează în unele cazuri leafa angajaţilor.

Românii se reîntorc acasă în Săptămâna Mare

Românii care lucrează în străinătate vin să sărbătorească Paştele alături de familii. Numărul celor care intră în ţară în creşte de la o zi la alta, iar autorităţile de frontieră spun că, faţă de zilele obişnuite, traficul aproape s-a dublat pe sensul de intrare în ţară prin punctele de trecere a frontierei.

Sărbători Pascale la munte sau la mare

Zeci de turişti sunt aşteptaţi să petreacă aceste sărbători pe litoral, tarifele pentru trei zile de cazare oscilând între 400 de lei de persoană/sejur şi 1.500 de lei de persoană/sejur.

Hotelierii vor oferi celor care petrec Paştele la malul mării, produse tradiţionale.
76.500 de turişti au ales sejururile în destinaţii interne – de aproape patru ori mai mulţi decât cei care au optat pentru un Paşte în alte ţări. Aproximativ 20.000 de români au cumpărat sejururi la munte în perioada Paştelui, în timp ce agroturismul a fost solicitat de circa 18.000 de turişti, locurile din zonele cu tradiţie fiind ocupate integral.

Mihaela Mocanu