Sângeorz Băi aşteaptă de 7 ani dezvoltarea domeniului schiabil

Oraşul staţiune Sângeorz-Băi încearcă să îşi recâştige renumele nu prin staţiunea balneară care a fost o dată, ci printr-un domeniu schiabil de patru pârtii, cea mai lungă având o lungime de 4 km. Deşi despre existenţa dezvoltării unui proiect se ştia încă din 2007, autorităţile locale au făcut doar un studiu de pre-fezabilitate şi deşi declară că sunt interesate de dezvoltarea zonei nu arată nimic concret.

Persoana care a descoperit domeniul schiabil

„Oportunitatea dezvoltării unui domeniu schiabil a fost identificată cu ani în urma, în 2006-2007, de către mine, ulterior constituindu-ne într-un grup local care are ca scop promovarea potenţialului turistic în zona Munţilor Rodnei, implicit oraşului nostru (n.r. Sângeorz-Băi).

Această  idee, împreună cu o serie de fotografii din zona respectivă le-am adus  la cunoştinţa primarului Roland Venig. Acesta din urmă a fost încântat de idee şi ne-a asigurat de tot sprijinul lui pentru realizarea acestui proiect de anvergură.
Cu ocazia vizitei doamnei ministru a turismului Elena Udrea (n.r. conform informaţiilor primarului Vening vizita a avut loc în decembrie 2010) în localitatea noastră (inaugurarea unei staţii de epurare) primarul Roland Venig a deschis acest subiect şi m-a recomandat doamnei Udrea pentru a explica mai în detaliu despre ce este vorba. În urma discuţiei avute cu doamna ministru am rămas să trimit un portofoliu de fotografii şi informaţii referitoare la proiectul nostru pe adresa personală de email. După primirea documentaţiei doamna ministru a fost plăcut surprinsă de potenţialul şi frumuseţea zonei şi s-a oferit să ne acorde sprijinul în vederea demarării şi finanţării acestui proiect.

Schimbarea politică, schimbarea strategiei

După schimbarea politică, noua guvernare, în strategia de dezvoltare pentru 2014-2020 a prevăzut un studiu de oportunitate pentru dezvoltarea turismului în judeţul nostru. În vara anului trecut, la cererea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud o echipa de specialişti de la Waldconsult Austria şi Primavera au certificat existenta potenţialului zonei pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Echipa respectivă a mai vizitat şi zona Bârgău – Colibiţa şi Romuli, întocmind un raport de oportunitate, ulterior acesta fiind publicat pe site-ul Consiliului Judeţean.
Împreună cu echipa de specialişti, în teren s-au deplasat subsemnatul, o parte din consilierii locali Radu Circu, Hodoroga Florin, viceprimarul Naroş Daniel şi din partea Gărzii de Mediu comisarul şef Maxim Pop.
Există lucrări demarate pentru infrastructura de acces spre domeniul schiabil – contract de 1.5 mil euro.
De asemenea există şi un acord al consiliului ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei pentru trecerea din domeniul de conservare în domeniu de dezvoltare durabilă.
Urmează constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pe Valea Someşului după modelul de pe Valea Bârgăului deja constituit, unde există un număr de peste 10 proiecte incluzând un domeniul schiabil în zona lacului Colibiţa.

Primarul din Sângeorz Băi a început lucrul cu 5 ani mai târziu

„În 2012 am susţinut un studiu de bio-diversitate ca să putem scoate 200 de hectare din aria protejată a Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Consiliul Ştiinţific a fost de acord cu aceasta derogare. Master-planul prevede şi investiţii în domeniul schiabil în zona Nedeea Ţăranului. Vârful este situat la o altitudine de 1857 de metri, dar se poate schia până la cota 900. Este vorba de oportunitate construcţiei a trei plus unu piste de schi, una care depăşeşte 4,5 km. Am studiat cum se comportă zăpada în zona respectivă şi am ajuns la concluzia că este o posibilitate de schi între 1 noiembrie şi 1 mai.

Am plătit un studiu de bio-diversitate, făcut o firmă pe care l-am susţinut şi în faţa consiliul ştiinţific. Am făcut şi un studiu de prefezabilitate şi am introdus această investiţie în strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud.

Există proiecte de pârtii de schi şi în Romuli, şi la Colibiţa. Vrem să înfiinţăm o asociaţie intercomunitară a văii Someşului. Nu ştiu dacă vor fi bani foarte mulţi, însă ar trebui să ne concentrăm capitalul să scoatem ceva. Eu ca primar insist ca Sângeorz Băi să se dezvolte cu proiectul acesta. Nu o să mă las până când judeţul nu stabileşte o strategie clară.

Este vorba de faptul că orice primar trage. Noi va trebui să ne gândim că suntem o staţiune balneară şi am putea prinde nişte investiţii conexe. Să atragem fonduri străine. Nu vom merge la Radu Moldovan sau la oricine ar fi preşedintele Consiliului Judeţean şi la Consiliu Judeţean cu „căciula în mână”. Avem trei consilieri judeţeni din Sângeorz şi vom încerca să forţăm nota.

Vrem să se asfalteze drumurile până la noi. Vrem o strategie agresivă. Vom monta şi pe intersecţiile de la Beclean, chiar la Dej indicaţii cu  Muzeul de Artă comparată Sângeorz Băi.

Vrea fonduri europene

Eu sunt membru în consiliul de primari-profesori care lucrează la strategia de dezvoltare regională. Chiar la Cluj la Rădaia (n.r. la ADR-NV) insist pentru dezvoltarea turismului balnear. Încă nu avem axele de dezvoltare.

Un studiu de fezabilitate o să coste mai mult de 10.000 de euro pentru acest proiect. A fost o firmă din Deva, dar şi o firmă din Austria, care a fost şi consultantul celor de la CJ. Cum proiectarea propriu-zisă este eligibilă nu o să mergem cu proiectul, doar cu studiu de fezabilitate. Studiul o să coste cam 25.000 de euro. Vrem să facem un parteneriat în cadrul ADI, cu comuna Maieru. Avem Valea Cormărului şi Valea Anieşului. Având în vedere că se poate face o pârtie care să coboare în Valea Anieşului, comuna Maieru este un partener important.

La baza pârtiei de schi vom termina un drum forestier în septembrie 2014. E finanţat prin programul european.

Telegondola este scumpă. O să vedem cât costă o telecabină.

Nu am făcut analiza cost beneficiu. Pârtia de schi nu poate fi mai ieftină de 15 milioane de euro şi până în 30 de milioane de euro. Am stat de vorbă cu proiectanţi care au lucrat pentru pârtii din Franţa. Noi vom concesiona toate utilităţile noastre. Nu parteneriat public-privat, ci o concesiune în care investitorul să primească pârtia pe 49 de ani, iar noi să avem drumurile şi deszăpezire.

Astăzi(n.r. pe 14 februarie 2014) este zăpada de 2 metri acolo. Pe 13 ianuarie nu era zăpadă la Predeal, Sinaia, dar aici era.

Nu mă cert cu Radu Moldovan, sunt prieten cu el, dar ori facem ceva pentru Sângeorz Băi, ori ne lasă fără şi ne descurcăm noi. Am fost primar de opoziţie şi acuma nu vreau nimic în plus de când suntem la putere. Toţi vrem să se dezvolte zona asta că de restul ne-am cam săturat. Vreau să văd ceva concret în afară de modernizarea drumului dintre Bistriţa şi Năsăud, nici trenul nu mai trece prin Sângeorz Băi. Ce să facă primarul să cumpere locomotive?”, a declarat primarul Roland Vening.

Pârtia de schi din Sângeorz Băi ar putea revigora nu doar turismul balnear din zonă, ci ar da o nouă perspectivă întregii zone a Văii Someşului. Dar dacă din 2007 s-au făcut atât de puţine, cât credeţi că se vor face în următorii şapte ani…