S-a redeschis „conducta” de angajări la poliție

La prima campanie heirupistă de angajare din sursă externă la IPJ BN, într-un material intitulat ”Angajări la apelul bocancilor în poliție”, avertizam asupra riscului pe termen lung al acestei practici, cu implicații grave asupra liniștii și ordinei publice, a siguranței cetățenilor, generate de deprofesionalizarea meseriei de polițist. Noul val de plecări masive din sistem prin pensionare au determinat conducerea MAI și a Poliției Române să reia recrutarea de polițiști din sursă externă pentru a acoperi deficitul de personal, în marea lor majoritate, grade mici, agenți de poliție.

Toată această stare de fapt, o excepție devenită regulă, plecările masive din sistem au fost generate de politicile execrabile duse de-a lungul multor ani în domeniul gestionării resursei umane. Fiind o situație de criză, posibil creată premeditat, s-a redeschis „conducta” de angajări în poliție.

În orice poliție din lume există o dinamică riguroasă a intrărilor și ieșirilor din sistem, adică un anumit echilibru între numărul celor care îmbrățișează meseria de polițist și cei care o încheie prin ieșire la pensie. Pepiniera viitorilor polițiști sunt școlile de agenți de poliție și Academia de Poliție, pentru ofițeri. Se apelează la angajările din resursă externă, ca o procedură de excepție, pentru specializări care nu se realizează în unitățile de învățământ ale MAI, IT, finanțe-contabilitate, logistică etc.

Din cauza politicilor dezastruoase pe linia gestionării resursei umane, a politizări instituției poliției s-a ajuns în situația ca excepţia de până acum, angajările din resurse externă, să devină regulă, în detrimentul pregătirii viitorilor polițiști în școli și Academia de Poliție.

Episodul I, în februarie 2016

Primul episod al acestei campanii de angajări a demarat pe la mijlocul lunii februarie 2016, când Poliția Română a organizat mai multe concursuri de recrutare din sursă externă, adică direct din viața civilă a unui număr de circa 2.500 de persoane care să fie angajate, în cea mai mare parte, ca agenți de poliție. Fără nici o exagerare acțiunea respectivă amintea de anii 50 din secolul trecut, când comuniștii ajunși la putere cu ajutorul tancurilor sovietice, pentru a înlocui vechile cadre din poliție și siguranța statului au încadrat, pe bază de dosar, oameni de la coada vacii și coarnele plugului, cu câteva clase de școală. Astfel de oameni s-au trezit peste noapte milițieni și securiști,  puși să aplice legile perioadei respective. Și astăzi se mai văd urmările acelei perioade nenorocite, cu abuzuri nemaiîntâlnite, cu oameni băgați în pușcărie. Statul român plătește și astăzi pentru nedreptățile comise atunci.

Angajările din sursă externă demarate în luna februarie au fost finalizate în luna mai, iar în 11 iunie 2016, cei selectați de către IPJ BN, 34 de agenți, au depus jurământul de credință.

Primul val de pensionări, în februarie 2016

Tot la începutul anului 2016 a avut loc primul val de pensionări masive din poliție, la Bistrița peste 60 de agenți și ofițeri de poliție care au îndeplinit condițiile legale au cerut trecerea la pensie. Și la momentul respectivului val de pensionări, schema de personal a IPJ BN nu era completă, erau multe posturi neocupate, în special la gradele mici, la posturile comunale de poliție.

Cei 34 de recruți din sursă externă nu au acoperit deficitul de cadre, din contră, acesta s-a mărit. Mai mult, lipsa școlarizării a făcut ca aceștia să nu poată fi aruncați în prima linie, în stradă, în lupta cu infractorii. După ce au fost repartizați la noile locuri de muncă, la posturile de poliție comunale, o lună și ceva au tăiat frunză la câni, fiind folosiți pentru activități mărunte de birou și unele activități polițienești de rutină.

Noii recruţi, la şcoală

Începând cu data de 25.07.2016, au fost trimiși toți la cursurile de formare profesională din cadrul instituțiilor de învățământ ale MAI, care se vor finaliza în 20.10.2016, urmând ca ulterior să fie introduși treptat în munca specifică de teren. În mod clar toți sunt repartizați pentru a-și desfășura activitatea în mediul rural. Sigur, o să mai fie și excepții, practica a demonstrat-o, anumite polițiste tinere, a căror singură calitate era înfățișarea fizică, au fost introdu-se în sistem cu dedicație, după câteva luni petrecute la un post de poliție, au fost detașate la sediul IPJ BN și cocoțate pe anumite funcții care nu aveau nici o legătură cu scopurile pentru care au fost recrutate, spre desfătarea unor anumiți șefi din poliție.

Al doilea val de pensionări, al doilea episod de angajări

Începutul verii anului 2016 a adus un nou val masiv de pensionări la IPJ BN. Peste 100 de polițiști au ales să-și atârne caschetele în cui și să treacă la pensie, unii la limită de vârstă, iar cei mai mulți anticipat.

Situația creată a declanșat o nouă campanie de angajări din sursă externă, până la această dată circa 200 de doritori s-au înscris la concurs pentru a accede în structurile IPJ BN, vizând 41 de posturi prin încadrare directă, iar alte 4 persoane, foști polițiști sau din alte structuri ale MAI, vizează să ocupe 2 posturi prin reîncadrare. Cei patru au fost dați afară din MAI, din motive neimputabile lor, prin restructurările întreprinse în timpul când la cârma MAI s-a aflat Traian Igaș și guvernul de tristă amintire, Băsescu-Boc.

Desigur, orice om cu scaun la cap se poate întreba cum de a fost posibil ca în perioada respectivă să fie daţi afară oameni din MAI pentru a face economii, când cei aflați la puterea ţării furau în draci pentru alimentarea campaniilor electorale, iar în prezent să fi nevoit să recurgi la această măsură extremă, angajare din resursă externă.

Din cei 200 de candidați, trei sferturi vizează cele 24 de posturi în domeniul siguranței publice în mediul rural, ajutori ai șefilor posturilor de poliție comunale. Ca și la prima campanie de angajări, candidații la un post de polițist vor trebui să treacă prin furcile caudine ale evaluării psihologice, medicale, a aptitudinilor fizice și probe scrise.

Când politicul îşi bagă coada

Situația actuală, recrutarea din resursa externă în dauna căii normale a devenirii unui polițist, a fost generată de cei care au condus MAI, Poliția Română și care au reușit performanța de a transforma o instituție apolitică, într-una profund politizată şi aservită în totalitate intereselor politicienilor de la nivel local, indiferent de ce zonă a ţării ar fi vorba. Județul Bistrița-Năsăud nu a făcut nici o excepție, iar acest lucru nu s-a întâmplat de ieri sau de azi. Ultimul șef al IPJ BN, complet apolitic a fost generalul de brigadă în rezervă Ioan Negrușa, ceilalți, fără nici o excepție au ocupat funcția nu datorită unor calități manageriale sau profesionale, ci a sprijinului politic a celor aflați la putere.

Procesul slăbirii şi transformării poliţiei într-o instituţie aservită total, a început odată ce politicul a început să controleze numirile șefilor din poliție. Toate regimurile postdecembriste şi-au asigurat controlul poliţiei la nivelul conducerii centrale a acestei instituţii, dar și prin numirea în fruntea inspectoratelor judeţene de poliţie, a unor personaje fidele şi aservite politicienilor din județul respectiv. Șefii din poliţie au devenit la propriu slugi ai politicienilor, fiind la cheremul acestora, realizând că pot urca sau coborî pe scara ierarhică în funcție de cât de ”loial” este politicianului care controlează judeţul.

Deprofesionalizarea şi promovarea amatorismului la nivelul șefilor din poliție, pe cale de consecință a dus și la virusarea nivelului posturilor de execuţie, adică al celor care se află în prima linie în lupta cu infracționalitatea, aspectele fiind vizibile în ceea ce privește eficiența și calitatea serviciilor poliţienești de care beneficiază cetăţeanul.

S-a ajuns la această situație, la infestarea aproape a întregului organism, deoarece șefii ajunși slugi ai politicienilor au nevoie la rândul lor de slugi care să le îndeplinească ordinele ilegale. Cazul IPJ BN Gate este unul edificator, Mureșan, Hasnaș și Cloșcă nu-și puteau pune în aplicare practicile ilegale de care sunt acuzați, fără niște slugi pe măsură, de la nivelul de execuție. Este un lucru evident că un șef din poliție, dator cu funcția unui politician nu poate răspunde comenzilor primite dacă subordonații săi sunt integri şi buni profesionişti. Aceștia pot sesiza „jocul” șefului lor şi-i pot provoca multe neplăceri, pot supăra prin faptul că nu închid ochii la ilegalitățile acestuia, pot dejuca „operațiunile” puse la cale de persoane agreate de zona politică. Un polițist neînregimentat politic poate fi ca o piatră de moară agățată de gâtul unui șef corupt. Pe cale de logică infracțională un astfel de șef din poliție va căuta să se înconjoare de subordonați după chipul și asemănarea sa. Recrutarea din resursă externă le vine ca mănușă. Persoane nerealizate în profesiile pentru care s-au pregătit, au devenit dintr-o excepţie prevăzută de lege, o regulă curentă şi obişnuită de recrutare şi angajare în poliție.

Mai mulți polițiști cu experiență, care au urmat școli sau academia de poliție, a căror nume, inclusiv inițialele din motive evidente nu le putem face publice au relatat Gazetei de Bistrița că, majoritatea celor intrați în poliție pe ușa din dos, nici după ani buni nu au habar de munca de poliţie, le lipsește acel „ceva” care să-i transforme în poliţişti adevăraţi. Este ca și în cazul oricărei meserii, dacă nu ai vocație nu poți face față exigențelor acestei meserii.

O persoană îmbrăcată într-o uniformă de poliție, nu însemnă automat că este și un bun polițist.