Emil Scurtu, fostul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), a câştigat în instanţă procesul cu instituţia care l-a concediat. Curtea de Apel Cluj a anulat actul în baza căruia Scurtu a fost destituit din funcţie în 2013. Este pentru a doua oară când Emil Scurtu obţine în instanţă anularea unor acte emise de APIA central. În 2013, după ce a fost detaşat la Galaţi, Emil Scurtu a reuşit să obţină suspendarea actului.

 

Tot la patru ani când de obicei se schimbă culoarea puterii de la guvernare, se schimbă şi şefii din deconcentrate. Mai precis sunt schimbaţi, fiindcă de plecat de bună voie şi nesiliţi de nimeni din scaunele călduţe şi bine plătite asta nu se întâmplă. Însă modalitatea aleasă pentru eliberarea funcţiilor de conducere ale instituţiilor statului este o altă poveste. Dacă până în 2012 cei care au ajuns vremelnic la guvernare i-au destituit pur şi simplu pe cei aflaţi în fruntea deconcentratelor, social-democraţii au apelat la tot felul de tertipuri ca să nu arate lumii că de fapt sunt la fel de flămânzi ca şi predecesorii lor. Ori au trimis controale pe capul directorilor aflaţi în funcţii, ori i-au detaşat pur şi simplu la sute de kilometri distanţă de casă. Indiferent de metoda aleasă, s-a vizat un singur lucru: tracasarea oamenilor astfel încât aceştia să renunţe la funcţii. Dacă nu au avut rezultatul scontat s-a ajuns pur şi simplu la concedieri.

 

Detaşat şi apoi demis, Scurtu a început războiul în instanţă

Una dintre victimele sistemului pesedist este şi Emil Scurtu, care până în 2012 a fost directorul APIA Bistriţa-Năsăud.

În baza deciziei nr. 1279/12.11.2012, Emil Scurtu a fost detaşat la APIA Galaţi, iar funcţia de conducere de la Bistriţa nu a fost preluată de unul dintre directorii APIA detaşaţi din alte judeţe din ţară, aşa cum se obişnuieşte când vine vorba de rotirea cadrelor, ci tot de un bistriţean – Florin Căpraru, care practic venea din afara instituţiei.

Evident, Emil Scurtu nu s-a prezentat la postul din Galaţi, fiindcă la o zi după delegare el a intrat în concediu medical, acuzând dureri de coloană.

Medicul de familie i-a recomandat să evite poziția șezând, arătând că Emil Scurtu urmează tratamente medicale din 2010.Pe baza acestui act medical, Scurtu a refuzat să se ocupe de managementul APIA Galați și a cerut în instanță anularea actelor administrative care l-au pus practic pe liber, dar şi daune în valoare de 10.000 lei pentru prejudicierea imaginii sale publice.

Pentru suspendarea actelor administrative, Emil Scurtu a purtat două procese la Tribunalul Bistriţa, însă de fiecare dată a pierdut. În acelaşi timp el a deschis o acţiune în instanţă şi la Curtea de Apel Cluj, unde era chemat în judecată şi Ministerul Agriculturii. Culmea, acolo judecătorii i-au dat lui Scurtu dreptate, şi au dispus „suspendarea executării actului administrativ deciziei nr. 1279/12.11.2012 emisă de” APIA central şi Ministerul Agriculturii.Însă tot la Curtea de Apel, Scurtu a cerut în alte două dosare anularea actului, fără succes de data aceasta.

Anularea deciziei de detaşare a fost cerută de Scurtu şi la Tribunalul Bistriţa, procesul finalizându-se în noiembrie 2013 cu victoria părţii adverse. Urmarea a fost una cruntă pentru Emil Scurtu, fiindcă la puţină vreme a venit decizia de destituire din funcţie şi concediere.

 

Curtea de Apel Cluj a anulat actul APIA central

Omul nu s-a lăsat şi a bătut din nou la uşa Tribunalului Bistriţa-Năsăud în ianuarie 2014, când solicită, în dosarul nr. 176/112/2014, anularea deciziei de concediere. După jumătate de an de la începerea procesului, instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Bistriţa-Năsăud a respins însă acţiunea formulată de fostul director ca „nefondată”. A urmat recursul la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii i-au dat câştig de cauză de data aceasta lui Emil Scurtuşi au casat sentinţa pronunţată de instanţa bistriţeană, anulând totodată decizia privind încetarea raporturilor de muncă ale acestuia cu APIA Bistriţa-Năsăud. Decizia instanţei clujene este definitivă şi executorie, astfel că există toate şansele ca Emil Scurtu să revină la conducerea instituţiei. Pe lângă faptul că are dreptul să revină în funcţie, Emil Scurtu poate să ceară şi plata salariilor aferente perioadei scurse de la plecarea din instituţie şi până la repunerea în funcţie.

În acest moment, sentinţa pronunţată de instanţa Curţii de Apel Cluj va trebui pusă în aplicare de conducerea centrală a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, iar în momentul în care va fi semnată o decizie în acest sens, Emil Scurtu îşi va putea prelua funcţia.

 

Nu prea are noroc la funcţie

Florin Căpraru, actualul director APIA Bistriţa-Năsăud a mai deţinut funcţia de conducere din fruntea instituţiei şi în 2009, pe când PSD era în parteneriat la guvernare alături de PDL. Şi la acea vreme, Căpraru i-a luat locul tot lui Emil Scurtu. Şefia lui Căpraru nu a durat atunci decât câteva luni, fiindcă după ce PSD a ieşit de la guvernare, Scurtu a fost readus fără doar şi poate în fruntea APIA BN.

Până să revină în 2012 în funcţia de conducere, Florin Căpraru a activat ca director al Complexului sportiv ACF Gloria Bistriţa 1992, de unde a încasat în anul în 2011, 24.000 lei, dar a fost şi director tehnic la IPS Bucureşti de unde a mai obţinut 27.000 lei. În acelaşi an 2011, Căpraru a deţinut şi funcţia de manager local al SC Win Win Business SRL Bucureşti – o firmă de consultanţă care administrează, printre altele, proiecte cu finanţare europeană pe zona rurală, de unde a mai încasat suma de 3.000 de euro.

Potrivit declaraţiei sale de avere din 2014, Florin Căpraru a încasat din poziţia sa de director APIA Bistriţa-Năsăud un salariu în cuantum de 48.432 lei (circa 4.036 lei lunar).

Soţia sa este angajata AJOFM BN ca şi consilier superior, postură din care a fost remunerată în 2013 cu suma de 33.934 lei (circa 2.828 lei lunar).

florin capraru

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.