Procesul dintre Traian Ogâgău și Agenția Națională de Integritate (ANI) este finalizat. Fostul primar al orașului Sângeorz Băi a renunțat la judecată, după ce în toamna anului trecut a obținut, la Înalta Curte de Casație și Justiție, rejudecarea cauzei.
În urmă cu mai bine de o săptămână, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au luat act de faptul că Traian Ogâgău a renunțat la judecată în dosarul în care în anul 2020 el a contestat decizia ANI prin care a fost declarat în conflict de interese administrativ.
“În perioada exercitării funcției de primar, a încheiat în data de 28 martie 2018 un act juridic privind închirierea unei suprafețe de teren aflate în domeniul privat al Orașului Sîngeorz-Băi, încheiat între Primărie și tatăl persoanei evaluate, fără să existe o Hotărâre a Consiliului Local privind aprobarea încheierii acestui contract.
Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”, s-a arătat într-un comunicat al ANI, publicat pe site-ul instituţiei pe data de 14 iulie 2020.
Reclamat și la parchet și la ANI! În penal s-a ales doar cu avertisment
Cine l-a reclamat pe Traian Ogâgău la ANI în 2018, mai mult ca sigur a transmis o sesizare și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, astfel că procurorii au demarat o anchetă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, care viza de fapt aceleași aspecte cercetate și de ANI.
Procurorii năsăudeni au fost ceva mai rapizi, însă, astfel că Traian Ogâgău a fost trimis în judecată în noiembrie 2018, dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Năsăud.
Concret, Traian Ogâgău, era acuzat că, din postura de primar al orașului Sângeorz Băi, a închiriat, fără a urma procedurile legale, un teren propriului tată, pe care îl cheamă tot Traian Ogâgău.
Traian Ogâgău senior a depus în luna martie 2018 o cerere la Primăria orașului Sângeorz Băi pentru închirierea unui teren 2.600 mp cu destinația pășune, solicitare care a fost avizată favorabil, însă nu a fost discutată în cadrul unei ședințe de consiliu local, conform prevederilor legale. Mai mult, legea prevede și organizarea de licitații pentru acest gen de închirieri.
La acea vreme, Traian Ogâgău s-a apărat și a declarat public că nu a făcut nimic ilegal și că nu ar încălca legea chiar dacă este vorba despre tatăl său.
În februarie 2020, la finalul procesului de la Năsăud, magistrații au considerat că, din postura de primar, Traian Ogâgău a acționat cu vinovăție și l-au condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare cu amânare și interdicția de a ocupa o funcție publică timp de 3 ani, plus 40 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Ogâgău a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, instanță care, în iunie 2020, a anulat prima sentință și i-a aplicat doar un avertisment. Faptul că a scăpat de condamnare, l-a ajutat să se înscrie în cursa pentru un nou mandat de primar, pe care de altfel a și câștigat-o. Numai că bucuria avea să fie una temporară, din cauza altor dosare penale, care l-au ajuns din urmă.
Procesul cu ANI, pierdut
După ce a venit și decizia ANI, Traian Ogâgău a contestat-o la Curtea de Apel Cluj, unde a încercat să demonstreze că nu este vorba despre un conflict de interese în condițiile în care el nu a obținut vreun folos patrimonial. În plus, el a încercat să se folosească de sentința penală definitivă pronunţată înainte cu câteva luni de Curtea de Apel Cluj, prin care i s-a aplicat acel avertisment în locul condamnării.
“Sub aspectul criticilor de netemeinicie, reclamantul susţine, în esenţă, că nu se poate reţine incidenţa conflictului de interese, atâta vreme cât încheierea contractului de închiriere nu ar fi produs nici un folos material pentru tatăl acestuia. În acest sens, reclamantul invocă îndreptăţirea tatălui său de a beneficia de folosinţa gratuită a terenului închiriat în temeiul prevederilor art. 11 din Legea nr. 383/2013; încheierea contractului cu respectarea preţului pieţei; încheierea contractului de închiriere cu respectarea prevederilor legale şi a cutumelor locale.
Totodată, reclamantul se prevalează şi de dispoziţiile Deciziei penale nr. (…)/2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj prin care s-ar fi desfiinţat sentinţa penală nr. (…)/2020 pronunţată de Judecătoria Năsăud de condamnare a reclamantului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 301 alin. 1 C.pen”, a reținut instanța clujeană din contestația depusă de Ogâgău la decizia ANI.
Numai că judecătorii nu i-au dat dreptate.
“Sub primul aspect invocat (lipsa folosului material), Curtea reţine că această apărare a reclamantului a fost deja înlăturată în mod definitiv în cadrul procesului penal care a avut ca obiect săvârşirea de către acesta a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 alin. 1 din Cod penal finalizat prin pronunţarea sentinţei penale nr. (…)/17.02.2020 pronunţată de Judecătoria Năsăud, definitivă prin Decizia penală nr. (…)/23.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. (…)/265/2018. Astfel, s-a reţinut în considerentele hotărârilor menţionate că fapta inculpatului Ogâgău Traian care la data de 28.03.2018, în calitate de primar al oraşului Sângeorz-Băi, a încheiat contractul de închiriere nr. 3778/28.03.2018 a suprafeţei de 3665 mp teren aparţinând acestei unităţi administrativ teritoriale către tatăl său Ogâgău Traian sr., pe o durată de 2 ani, în schimbul unei chirii anuale de 100 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 alin. 1 din Cod penal, incriminată, după cum urmează: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.
Plecând de la norma incriminatoare, instanţa penală a reţinut că, infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influențează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa sau pentru rudele sale apropiate.
A mai reţinut instanţa penală că latura obiectivă a infracţiunii este îndeplinită atunci când, un funcţionar public, în virtutea funcţiei publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii, care direct sau indirect duce la obţinerea unui folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv.
A subliniat aceeaşi instanţă că norma incriminatoare nu cere ca îndeplinirea unui act sau luarea unei decizii să fie defectuoasă, astfel încât pentru existenţa infracţiunii este suficient ca autorul să acționeze conform atribuțiilor de serviciu, deoarece, în caz contrar, alături de conflictul de interese se va putea reține și o asemenea faptă abuzivă, în speţa de faţă neavând relevanţă dacă a existat sau nu o hotărâre de Consiliu local al Oraşului Sângeorz-Băi pentru încheierea contractului, deoarece chiar dacă ar fi existat, inculpatul în calitate de primar ar fi trebuit să se abţină de la semnarea contractului, (…), contract care avea ca obiect un teren al UAT Sângeorz-Băi.
În ceea ce priveşte folosul patrimonial, instanţa a reţinut că, nicăieri în cuprinsul art. 301 alin.1 Cod penal, nu se vorbeşte de un folos patrimonial injust, acesta putând să fie just, deoarece, ceea ce s-a urmărit prin prevederea faptei ca infracţiune este ocrotirea acelor relaţii sociale referitoare la îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici, iar nu apărarea relaţiilor sociale referitoare la obţinerea licită a foloaselor patrimoniale, finalitatea normei de incriminare fiind aceea de a crea premisele ca persoana care deţine o demnitate sau o funcţie publică să-şi îndeplinească cu obiectivitate atribuţiile, să-şi exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public, iar nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public şi să afecteze încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.
A mai arătat instanţa că apărările invocate de inculpat că nu a urmărit obţinerea unui folos patrimonial pentru tatăl său, că preţul contractului a fost corect, că prin încheierea contractului de închiriere s-a adus un beneficiu comunităţii, nu au relevanţă în situaţia analizată sub aspectul existenţei infracţiunii şi nu sunt susceptibile de a înlătura răspunderea penală a acestuia, nefiind necesar ca folosul realizat să fie unul injust, ci numai ca acesta să fi fost efectiv obţinut printr-o procedură favorizantă, din materialul probator reieşind faptul că într-adevăr nu s-a adus nici un prejudiciu material UAT Sângeorz-Băi prin încheierea contractului.
Concluzionând, instanţa penală a reţinut că în speţă, folosul patrimonial, există în persoana tatălui inculpatului rudă de gradul I cu inculpatul şi constă în folosinţa terenului de către acesta, prin amplasarea stupinelor de albine pe acest teren.
Este este adevărat că prin Decizia penală nr. (…)/23.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei penale nr. (…)/17.02.2020 a Judecătoriei Năsăud a fost admis, instanţa reţine că sentinţa penală a fost modificată strict şi exclusiv sub aspectul modalităţii de individualizare a pedepsei, instanţa de apel optând pentru renunţarea la aplicarea pedepsei în condiţiile art. 80 C.pen., fără ca această soluţie să se repercuteze asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului. În acest sens, dispoziţiile art. 80 alin. 1 C.pen. sunt explicite, în sensul că instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă (litera a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, fiind îndeplinite şi cerinţele de la litera b legate de persoana inculpatului. (…)
Drept consecinţă, se impune concluzia că raportul de evaluare contestat identifică şi evaluează în mod corect elementele conflictului de interese, reţinând în mod legal că semnarea contractului de închiriere a avut loc în condiţiile în care reclamantul putea şi trebuia să anticipeze beneficiul rezultat prin actul său de autoritate, în patrimoniul tatălui său, se arăta în motivarea sentinței Curții de Apel Cluj, care, pe 5 noiembrie 2020, a respins contestația lui Traian Ogâgău împotriva Raportului de evaluare emis de ANI, ca neîntemeiată.
Decizia ÎCCJ a venit prea târziu
Evident, Ogâgău nu a fost de acord cu hotărârea instanței de contencios a Curții de Apel Cluj și a atacat-o cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În octombrie anul trecut, Instanța Supremă a decis rejudecarea dosarului.
Pentru Traian Ogâgău, care a sperat totuși să scape de interdicția de a mai candida timp de 3 ani, a fost însă prea târziu. Ca să nu mai vorbim ca respectiva interdicție a primit-o oricum de pe urma dosarelor penale în care a fost condamnat, și care i-au adus și pierderea mandatului de primar câștigat în 2020. Drept urmare, rejudecarea dosarului în care ceruse anularea Raportului de evaluare al ANI prin care a fost declarat în conflict de interese nu-și mai avea rostul, astfel că a renunțat la proces.
