Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în dosarul fostului polițist Adrian Crăciunescu, după ce procurorii DNA au atacat cu recurs sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj, ai cărui magistrați nu au ținut cont de pedeapsa complementară aplicată de instanța de fond de la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Polițistul Crăciunescu a fost trimis în judecată în iulie 2020, pentru trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și uzurparea funcției ca infracțiune asimilată celor de corupție, după ce cu o lună mai devreme a fost prins în flagrant luând bani de la o femeie, sub pretextul că îi va da unui procuror pentru a rezolva un dosar penal în care era implicată o rudă a acesteia.
Drepturi interzise timp de 2 ani!
Un an mai târziu, Crăciunescu a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 1 an şi 10 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, pentru trafic de influență, 1 an şi 11 luni închisoare, pentru abuz în serviciu și 11 luni de închisoare pentru de uzurpare a funcţiei ca infracţiune asimilată celor de corupţie, rezultând o pedeapsă finală de 2 și 10 luni de închisoare cu suspendare şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
“În baza art.396 alin.1 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul C. A., cetăţean român, căsătorit, un copil minor în întreţinere, stagiul militar satisfăcut, la data faptelor comisar şef de poliţie în cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă prev.de art.291 alin.1 Cod penal rap.la art.6 şi 7 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
Condamnă pe acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu ca infracţiune asimilată celor de corupţie în formă continuată, prev.de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale), şi art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an şi 11 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
Condamnă pe acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de uzurpare a funcţiei ca infracţiune asimilată celor de corupţie prev.de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.300 Cod penal, cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 11 luni închisoare.
Constată că infracţiunile sunt comise în concurs real prev.de art.38 alin.1 Cod penal, contopește conform art.39 alin.1 lit.b Cod penal pedepsele în pedeapsa cea mai mare de 1 an și 11 luni închisoare, sporită cu o treime din pedepsele care nu se mai execută, adică 11 luni închisoare, și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 10 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani. (…)
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, este sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, pe 12 august 2021.
Au uitat să mărească pedeapsa complementară
Sentință a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de fostul polițist, cât și de procurorii DNA care voiau o pedeapsă mai dură.
După judecarea apelului, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au considerat că polițistul Crăciunescu trebuie să-și ispășească pedeapsa după gratii și nu sub supraveghere. Drept urmare, pedeapsa aplicată lui Crăciunescu la Bistrița a fost modificată numai cu privire la modul de executare, adică prin privare de libertate, fără să se mai pronunțe cu privire la pedeapsa complementară.
“În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală admite apelul formulat în cauză de Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinţei penale nr. 71/12.08.2020 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pe care o desfiinţează în parte, doar cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei finale aplicate inculpatului C.A. şi la omisiunea instanţei de fond de a dispune restituirea către partea civilă Gagea Ioana a sumei de 2400 lei asupra căreia a fost instituită măsura popririi asiguratorii.
Înlătură dispoziţiile instanţei de fond cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei finale de 2 ani și 10 luni închisoare aplicate inculpatului C.A., dispunând executarea acesteia prin privare de libertate.
Menţine dispoziţiile instanţei de fond care nu contravin prezentei decizii. (…). Definitivă”, este sentința CA Cluj, pronunțată pe data de 22.12.2021.
Numai că, judecătorii clujeni au uitat să modifice cuantumul pedepsei complementare de interzicere a unor drepturi, care conform art. 65 Cod „se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată”.
Judecătorii supremi au descâlcit ițele
Drept urmare, procurorii DNA s-au văzut nevoiți să le dea de lucru magistraților de la Înalta Curte, că să fie corectată greșeala.
“Admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 1639/A din 22 decembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj – Secţia Penală şi de Minori, pronunţată în dosarul nr. 969/112/2020, privind pe intimatul inculpat Crăciunescu Adrian.
Casează, în parte, decizia atacată, şi înlătură greşita aplicare a legii sub aspectul omisiunii aplicării pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal.
Rejudecând, în aceste limite:
– în baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului Crăciunescu Adrian pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata executării pedepsei principale de 1 an şi 11 luni închisoare, aplicată pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu ca infracţiune asimilată celor de corupţie în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) şi art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
– în baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului Crăciunescu Adrian pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata executării pedepsei principale de 1 an şi 10 luni închisoare, aplicată pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 şi 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
– în baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului Crăciunescu Adrian pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 10 luni închisoare.
Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale recurate şi emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei decizii.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat Crăciunescu Adrian, în sumă de 627 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă”, este sentința pronunțată pe 14 aprilie 2022, de judecătorii Instanței Supreme.
