Viorel Sărmășan, cunoscut de bistrițeni sub porecla de Bașa, a fost condamnat definitiv la pușcărie, în octombrie anul trecut, după ce a fost judecat pentru constituire de grup infracțional organizat și trafic de droguri. Deși la ora asta ar trebui să se afle după gratii și să își ispășească o pedeapsă de circa 6 ani, Bașa este de negăsit.
Viorel Daniel Sărmășan, zis Bașa, este căutat de polițiști, acesta figurând pe pagina Persoanelor Urmărite de pe site-ul Poliției Române.
Mențiunea clară din dreptul fotografiei indică și motivul pentru care Bașa a fost dat în urmărire:
“Motivul: mandat de executare a pedepsei cu închisoarea
Fapta: infracțiuni la regimul stupefiantelor
Detalii:
-Condamnat la 4 ani, 9 luni și 545 zile închisoare pentru constituire grup infracțional organizat și infracțiuni la regimul stupefiantelor”.
De aici reiese că, atunci când s-a pronunțat sentința definitivă, Bașa s-a evaporat deja din zonă și probabil și din țară.
Condamnarea de 4 ani și 9 luni a primit-o pentru traficul de droguri, în timp ce cele 545 de zile de închisoare constituie restul rămas neexecutat după ce a fost liberat condiționat din închisoare unde a ajuns din cauza unei infracțiuni de evaziune fiscală.
Călcat de mascați și DIICOT
La începutul lunii martie 2017, procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud anunțau că au efectuat nu mai puțin de 36 de percheziții domiciliare în județul Bistrița-Năsăud și un în județul Cluj, în urmă cărora 35 de persoane au fost duse la audieri. Potrivit comunicatului de presă dat publicității la acea dată, acțiunea a vizat “destructurarea unui grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat în scopul obţinerii de venituri ilicite din efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse, ştiind că acestea sunt susceptibile de a produce efecte psihoactive precum şi infracţiuni de trafic de droguri de risc, în speţă cannabis”.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2016 şi până în prezent, suspecţii au desfăşurat activităţi de procurare, transport, depozitare, ambalare, punere în vânzare şi distribuire către consumatori a unor substanţe chimice, sub formă de săruri, ce conţineau în special 4 – CEC ( 4 – Chloroethcathinone ), 4 – methyl – N – ethylnorpentedrone ( 4 – Methyl – alpha – ethylaminopentiophene ), 3-MMC (3-Metilmetcatinonă), Clefedrone 4 – Clormetilcatinone, 4- CMC, toate substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive dar şi diferite cantităţi de cannabis.
Cu ocazia percheziţiilor efectuate au fost ridicate rezină de cannabis, cannabis, substanțe cu efecte psihoactive cunoscute sub denumirea de «sare de baie», cântare de înaltă precizie, plicuri zyp-lock cu urme de substanțe pulverulentă și diferite obiecte cu urme de substanță vegetală”, au precizat la acea vreme procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud.
Din totalul persoanelor duse la audieri, 11 au fost propuse pentru arestare preventivă, iar alte 8 au fost puse sub control judiciar de către procurori. Dintre cele 11 pe care anchetatorii le-ar fi vrut după gratii la acea vreme, instanța a admis propunerile de arestare preventivă doar pentru 8 persoane, iar pentru alte trei a fost aplicată măsura arestului la domiciliu.
Unul dintre cei arestați preventiv, care practic nu făcea fizic parte din gașca lui Bașa, acesta ocupându-se de trafic de cannabis, a început să colaboreze prin 2017 cu unul dintre oamenii acestuia. Acesta a fost trimis în judecată într-un dosar separat, la circa o lună după ce a fost săltat, iar în octombrie același an a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare, datorită faptului că el și-a recunoscut faptele, dar și fiindcă a denunțat pe alți traficanți (n. r. – foarte probabil și în legătură cu gruparea lui Sărmășan, cu care a luat legătura la un moment dat).
În ceea ce privește gruparea lui Sărmășan, cunoscut în lumea interlopă bistrițeană sub numele de Bașa, ancheta s-a derulat foarte repede, astfel că în iulie 2017, 20 de persoane au fost trimise în judecată.
Nici procesul nu a durat foarte mult, 18 din cei 20 care au ajuns în fața instanței recunoscându-și faptele, astfel că în aprilie 2018, instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat sentința. Printre condamnați nu s-a regăsit și Bașa, fiindcă acesta, alături de Sărmășan Ovidiu Adrian, care a fost acuzat de complicitate la șantaj, au susținut că sunt nevinovați, astfel că cei doi au fost judecați într-un alt dosar, disjuns din cel principal.
Debut, în decembrie 2015
Potrivit procurorilor, grupul de traficanți de droguri și-a început activitatea în decembrie 2015 și a fost constituit de Bașa, proaspăt ieșit din închisoare, sprijinit de iubita sa, Coman Nicola, și un anume Iosif Costin. Pe parcursul anului 2016, au mai aderat la grup cel puțin 7 persoane.
Anchetatorii au arătat în rechizitoriu faptul că, Viorel Daniel Sărmășan își procura marfa, respectiv sărurile de baie, prin intermediul unui site, care aparent comercializa oficial și legal substanțele psihotrope. Spunem aparent, fiindcă, doar la nivel teoretic, toate produsele comercializate prin intermediul acestui site sunt destinate doar cercetării în domeniile farmacologiei sau chimiei, nu sunt destinate consumului uman, persoanele interesate trebuie să se asigure că substanțe comandate sunt legale în țara de destinație, că reprezentanții site-ului primesc și onorează comenzi doar de la centre de cercetare în domeniul chimiei, de la studenții facultăților de chimie și doar în scop de cercetare, după cum stă descris la capitolul “termeni și condiții”. De asemenea la acest capitol se mai menționează că persoanele care comandă și primesc astfel de substanțe de la reprezentanții site-ului se obligă să îi despăgubească pe aceștia din urmă în cazul unei acuzații din partea procurorilor etc. Aceste termene și condiții sunt obligatorii de respectat de către persoanele care dau comandă de astfel de substanțe.
Potrivit procurorilor, cei care au conceput acest site au dorit să creeze o aparență de legalitate a propriei lor activități marșând pe ideea că substanțele comercializate nu sunt destinate consumului uman, ci doar cercetărilor în domeniul farmaceutic.
“Există această convingere întrucât reprezentanții acestui site vând substanțele psihoactive în cantități ce încep de la 5 grame la 100 de kilograme contra unor sume mari de bani și oferă și câte 1 gram dintr-o altă substanță, cu scop promoțional”, au precizat procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud.
Jumi-juma cu partenerul Costin
Marfa era primită prin intermediul firmelor de curierat, iar coletele erau ridicate personal de Bașa și tot el le depozita în apartamentele deținute pe raza Bistriței, iar plata era făcută în comun cu Costin.
“În interiorul apartamentelor deținute de către inculpatul Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa, acest inculpat era persoana care porționa cantitățile de substanță psihoactivă în cantități de circa 1 gram per porție, introducea cantitățile în plicuri pretabile a fi vândute contra unei sume de 100 de lei per gram, după care tot inculpatul Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa, era persoana care le transporta, în condiții de clandestinitate, la domiciliile martorului Costin Iosif din mun. Bistrița care vindea pliculețele gata ambalate către alte persoane ce au făcut parte din palierul de distribuție al grupului infracțional sau direct către consumator i. Acestor din urmă persoane, Costin Iosif le-a vândut pliculețele ce conțineau substanță psihoactivă contra unei sume de 100 de lei per gram.
Banii obținuți de către Costin Iosif din vânzarea la gram a plicurilor ce conțineau substanță psihoactivă erau colectați de către acesta și predați la diferite intervale de timp inculpatului Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa.
Din probele dosarului rezultă că încă de la “debutul afacerii” inculpații Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa și Costin Iosif s-au înțeles să împartă profiturile „ jumătate – jumătate ” asemenea unor asociați adevărați din cadrul unei societăți comerciale. Comanda de substanță psihoactivă era realizată de către Costin Iosif, plata era făcută de către Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa și Costin Iosif, cu banii inculpatului Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa, coletele erau ridicate de către inculpatul Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa, care depozita și porționa la gram substanțele psihoactive, după care pliculețele erau predate lui Costin Iosif, care le vindea mai departe tocmai pentru ca activitatea infracțională a celor doi să nu fie descoperită de către organel e judiciare . Ca urmare a acestui fapt activitatea infracțională a inculpatului Sărmășan Viorel Daniel, zis Bașa, ar fi rămas nedescoperită întrucât acesta «nu se expunea» cumpărătorilor de astfel de substanțe, cumpărători care ar fi putut furniza informații relevante despre identitatea sa organelor judiciare”, au mai arătat procurorii.
Pentru primele colete cu sare de baie pe care le-au comandat în lunile octombrie și noiembrie 2015, Bașa și Costin au plătit peste 1.640 de euro.
Gruparea s-a mărit rapid
Cei care au aderat ulterior la grupul infracțional, majoritatea erau consumatori de droguri. Inițial au primit marfă la preț promoțional, după care au început să devină “distribuitori” pentru a face rost de banii necesari pentru a-și achiziționa ei mai întâi substanțele interzise. Astfel, “afacerea” a început să funcționeze unsă, fiind împărțită pe două ramuri: una de procurare, depozitare, ambalare și pregătire a substanțelor pentru distribuitorii cu amănuntul și coordonare a activității acestora, iar cealaltă de distribuție propriu-zisă. Fiecare dintre distribuitori ar reușit să își creeze, în timp, propria rețea. Cu toate acestea, fiecare își cunoștea bine locul în raport și șeful suprem, Bașa.
Din afacere, Costin și Bașa au ajuns, susțin anchetatorii, să câștige între 2.000-2.500 lei/zi din vânzarea de sare de baie.
În septembrie 2016, Costin s-a retras din “afacere”, astfel că Sărmășan sau iubita lui au început să remită cantități mai mari de drog unei alte persoane, și nu porționate ca până atunci.
A plătit și cu bitcoin
“Afacerea “ i-a înflorit repede și tare, astfel încât, Bașa a ajuns prin vara lui 2016 să facă comenzi de droguri de câteva mii de euro, iar începând din noiembrie același an a început să plătească marfa prin folosirea de bitcoin.
“Se apreciază că inculpații S. V. D., zis Bașa, și C. N. au decis să facă plățile coletelor cu substanțe psihoactive prin utilizarea de BITCOIN tocmai pentru că prin intermediul serviciilor tip Western Union cei doi inculpați și membrii anturajului lor infracțional aveau deja realizate în anul 2016 foarte multe transferuri de bani din Bistrița în țări ca Olanda sau Polonia, locațiile unde aparent ar fi locuit efectiv livratorii de astfel de substanțe psihoactive.
Pe de altă parte se apreciază că inculpații S. V. D., zis Bașa, și C. N. au decis să realizeze plățile substanțelor psihoactive prin intermediul monedei electronice, denumite BITCOIN, tocmai pentru a nu mai apela la diferite persoane din Bistrița să realizeze efectiv transferurile de bani tip Western Union ( a se vedea în acest sens situația transferurilor de bani realizate și prin folosirea martorei A. A. din cursul anului 2016), întrucât orice astfel de transfer «lasă urme» ușor identificabile de către organele judiciare, totul în scopul continuării activității infracționale de acest gen și al îngreunării descoperirii acesteia de către organele judiciare.
Această modalitate de plată a fost stabilită de comun acord de către cei doi inculpați S. V. D., zis Bașa,și C. N. R. după «retragerea din afacere» a inculpaților C. I. și P. P.”, au mai arătat procurorii.
Până să se retragă din afacere Costin, fiindcă acesta a devenit foarte cunoscut pe piața drogurilor și exista riscul să fie descoperit întreg grupul, Bașa, extrem de precaut, a început să îi livreze marfă printr-un alt traficant (care nu a fost găsit de procurori în timpul urmăririi penale), acesta livrând droguri și altor membri din grup pentru a fi vândute mai departe.
Acoperiții au intrat pe fir și i-a stricat afacerea
Numai că, de ceea ce s-a ferit nu a scăpat, rețeaua lui Bașa a fost penetrată de investigatorii sub acoperire, care au reușit să documenteze întreaga activitate infracțională a membrilor. Și asta s-a întâmplat relativ repede, în aprilie 2016.
Pe parcursul anchetei s-a constatat că activitatea infracțională a grupului lui Bașa este una deosebit de amplă și că în aceasta sunt implicate mult mai multe persoane decât se cunoștea inițial la momentul în care procurorii s-au sesizat din oficiu.
Când au considerat că s-au apropiat suficient de mult, pe 2 martie 2017, procurorii DIICOT au efectuat nu mai puțin de 36 de percheziții domiciliare. Chiar dacă activitatea infracțională a implicat cel puțin 250 de persoane, conform anchetatorilor, în judecată au fost trimise doar 20 persoane printre care și Bașa și Costin Iosif.
Dispărut în ceață, dat în urmărire
În timp ce Costin a încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii, beneficiind de procedura simplificată (ca și ceilalți inculpați din dosar), și a primit o pedeapsă de 2 ani și 10 luni cu suspendare, Bașa nu și-a recunoscut faptele. Astfel a fost disjuns un dosar separat, în care, la final, Sărmășan Bașa a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 4 ani și 11 luni de închisoare la care i s-a adăugat un rest de 545 de zile, rămas neexecutat după condamnarea pentru evaziune fiscală.
După apel, Bașa a reușit să obțină o reducere de trei luni de închisoare, pedeapsa definitivă fiind de 4 ani și 9 luni de închisoare, plus restul de 545 de zile.
Până la sentința definitivă, Sărmășan a dispărut din ochii oamenilor legii, astfel că în prezent e figurează pe site-ul Poliției Române la secțiunea PERSOANE URMĂRITE, așa cum se poate observa din fotografia anexată articolului.
