Rosul dauneaza grav bugetului

Culoarea rosie pare sa dauneze cat se poate de grav sanatatii bugetare a municipiului Bistrita, dar si a altor sume care vin cu destinatie precisa. Astfel, la ultima strigare a Guvernului pentru impartirea banilor din Fondul de rezerva, municipiul Bistrita nu a primit nici macar un singur leut. Mai mult, la finele anului trecut, primaria condusa de pesedistul Ovidiu Teodor Cretu a primit de la acelasi Guvern Boc suma de 350 de mii de lei, bani pentru investitii. Cretu a afirmat atunci ca va returna banii respectivi, deoarece timpul este mult prea scurt pentru deschiderea de noi investitii, in vreme ce unele santiere mai vechi au fost inchise, iar plata constructorilor a fost deja facuta.  

Cu lege pe lege calcand, Executivul a continuat sa trimita sume de bani din Fondul de rezerva catre autoritatile locale cu totul si cu totul alte destimatii decit cele prevazute de lege: anume pentru cheltuieli neprevazute sau urgente ale autoritatilor locale. Mai mult, banii au fost trimisi catre primariile portocalii. Toate aceste lucruri sunt sustinute intr-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice. Conform documentului respectiv, destinatia acestor bani s-a pervertit total fata de cea gandita initial, anume sa intervina in situatii de urgenta. Fiind vorba de sume aflate la dispozitia Executivelor, Guvernele din ultimii ani au inteles ca pot dispune de acesti bani pentru diverse proiecte locale avand in spate si un evident calcul politic.

Fondul de rezerva al Guvernului s-a creat in anul 2002 prin Legea nr. 500 privind finantele publice cu scopul de a acoperi cheltuielile urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar. Ca si in cazul altor acte normative, prevederile sunt suficient de vagi astfel ca publicul nu poate afla cum anume evalueaza Guvernul care sunt aceste cheltuieli neprevazute.

Destinatia banilor din Fondul de rezerva continua sa fie aceeasi ca in 2009: banii sunt folositi cu precadere pentru cheltuieli curente si de capital, ci nu investitii. Suma totala alocata localitatilor prin Fondul de rezerva in anul 2010 a fost de 575.853.000 lei (aproximativ 137 milioane de Euro), mai mica cu 23 de milioane de Euro fata de anul 2009

 

La Bucuresti si la Cluj-Napoca banii din Fondul de rezerva au fost cheltuiti in cea mai mare parte pentru constructia/modernizarea de stadioane, aproape 34 milioane Euro (Bucuresti) si aprox. 14 milioane Euro (Cluj-Napoca). Un caz special aparte este orasul Negresti, judetul Vaslui, care a primit 2.600.000 lei (peste 600.000 Euro) pentru a achita o serie de datorii catre… Guvern (Ministerul Dezvoltarii Regionale). Cu alte cuvinte, Guvernul aloca bani unei primarii ca sa isi achite datoria fata de o institutie publica, parte a Guvernului (interesante permutari de fonduri publice!). Plata datoriilor administratiei locale de catre Guvern nu numai ca nu este o solutie viabila, dar afecteaza in mod direct functionarea economiei la nivel national, descurajand practic performanta si incalcand grav principiul autonomiei locale.

Potrivit celor de la IPP, 39,3 % au mers spre cheltuieli curente si de capital in timp ce 39,9% pentru finantarea unor obiective de investitii. De asemenea, alte 12,9 procente vor fi folositi in vederea inlaturarii efectelor calamitatilor naturale. Tot din Fondul de rezerva, 6,5 % vor asigura banii necesari acoperirii platilor la OG 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sistemele centralizate. Cate 0,5 procente au mai primit si urmatoarele activitati: cheltuieli privind ajutorul social, ajutorul pentru incalzirea locuintei si drepturile asistentilor personali; achitarea de catre primarii ale unor datorii catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului; reabilitarea de drumuri si poduri dar si pentru unele lucrari de reabilitare a unor monumente istorice.  

Municipiile care au primit cei mai multi bani in 2010 din Fondul de rezerva sunt conduse de primari PDL: Piatra Neamt – 6.378.000 lei (aproximativ 1,5 milioane Euro), Cluj – Napoca – 6.200.000 lei (aproximativ 1,45 milioane Euro) si Suceava – 4.500.000 lei (aproximativ 1 milion Euro).  In tot acest timp, primarii conduse de primari ai opozitiei au primit sume simbolice, cum ar fi cazul Municipiilor Galati si Constanta –  50.000 lei (aproximativ 11.000 Euro – de peste 100 de ori mai putin decat Municipiul Piatra Neamt) sau deloc (Municipiul Deva, judetul Hunedoara, cu primar PNL si Municipiul Bistrita, judetul Bistrita Nasaud, cu primar PSD).

 

In total primariile de municipii conduse de primari PDL au primit in anul 2010 peste 11 milioane Euro, de 2,3 ori mai mult decat localitatile conduse de primari PSD (3,19 milioane Euro) si PNL (1,48 milioane Euro) la un loc. Doar Municipiul Piatra Neamt a primit in 2010 bani cat au primit toate cele 22 de municipii conduse de primari PNL. De remarcat este faptul ca acesti bani s-au trimis pentru acoperirea cheltuielilor curente si de capital, asa cum rezulta din Hotararile de Guvern publicate. Politic, procentele cu care s-au ales primarii de municipii arata in felul urmator:

PDL – 61%, PSD – 18%, PNL – 9%, UDMR – 5% , PNTCD – 5%, in timp ce primarii care provin de la FDGR, Partidul Conservator si Partidul Civic Maghiar au primit doar un singur procent.

Nici in cazul oraselor, situatia nu arata mai altfel, cei mai multi bani din Fondul de rezerva au mers tot catre orasele conduse de primari PDL: Negresti, judetul Vaslui – 2,7 milioane lei,  Videle, judetul Teleorman – 2,6 milioane lei,  Nasaud, judetul Bistrita Nasaud – 1,08 milioane lei si Baia de Arama din judetul Mehedinti cu 811.000 lei. Din 216 orase, 137 au primit bani din Fondul de rezerva din care 63 sunt conduse de primari PDL (46%), 27 sunt localitati cu primari PSD si 22 – PNL, restul imparatindu-se localitatilor unde primarii apartin altor formatiuni politice. In total orasele conduse de primari PDL au primit in 2010 de trei ori mai multi bani (4,3 milioane Euro) fata de  localitatile conduse de primari PSD (814.000 Euro) si PNL (568.000 Euro) la un loc.

Alocarile cele mai mari au fost facute in ultimele zile din an, atunci cand atentia publicului si a presei era indreptata catre alte teme. Astfel, prin Hotararea de Guvern nr. 1379 din data de 28 decembrie 2010 s-au alocat nu mai putin de 177.000.000 lei – aproximativ 41 milioane Euro – printre autoritatile locale care au primit sume importante pentru acoperirea cheltuielilor curente numarandu-se, din nou, cele conduse de reprezentanti ai puterii: judetele Dambovita si Caras – Severin, fiecare primind cate 6.000.000 lei (aprox. 1,4 milioane de Euro in fiecare judet).

Politic, situatia arata in felul urmator: PDL – 61%, PSD – 12%, PNL – 8%, PNTCD – 8 %, UDMR – 3%, FDGR – 2% in vreme ce primarii care provin de la PRM; PNG-CD, PNDC, PCM, PC si cei independenti au primit cate trei procente.

Reamintim ca aceste practici au fost utilizate, pe rand, de toate partidele aflate la guvernare in ultimii 8 ani, prin urmare apreciem ca este de datoria opozitiei, de aceasta data, de a veni cu propuneri clare de modificare a modului in care se aloca banii din Fondul de rezerva care este "la dispozitia" Guvernului si nu la cheremul partidelor politice aflate la un moment dat la guvernare.

Acolo unde localitatile ar folosi acesti bani in contextul proiectelor cu fonduri externe nerambursabile pentru care nu au resurse sa acopere co-finantarea, respectiv sa demareze lucrarile, sprijinul dat de Guvern nu ar trebui facut prin acest instrument financiar (cu atat mai mult cu cat aceste proiecte au o parte de contributie acoperita din bugetul national). Pe de alta parte, aceste comunitati ar trebuie sa isi evalueze realist capacitatea financiara pentru sustinerea acestor proiecte atunci cand le depun spre finantare.

Fara niciun leu primit de la Fondul de rezerva al Guvernului, primaria Bistrita condusa de pesedistul Ovidiu Cretu s-a vazut nevoita sa returneze Guvernului PDL a lui Emil Boc si cele 350 de mii de lei primiti pentru unele lucrari si investitii. Cretu a afirmat atunci ca va returna banii respectivi, deoarece timpul este mult prea scurt pentru deschiderea de noi investitii, in vreme ce mai unele santiere mai vechi au fost inchise iar plata constructorilor a fost deja facuta. Un capitol special cuprins in banii trimisi de la Guvern, era reprezentat de suma de 120 de mii de lei, alocati pentru finalizarea lucrarilor de reabilitare la o gradinita, reabilitare efectuata, platile fiind asigurate din resurse proprii.

 

„Pana acum, la Primaria Bistrita s-a lucrat doar in baza unor programe cu finantari asigurate. Acum, in luna decembrie, in 13 decembrie mai precis, vine Guvernul si-mi spune sa mai fac lucrari acolo si acolo. Cine poate sa faca azi pana la sfarsituil anului lucrari de sute de mii de lei in constructii? A trecut demult timpul cand firmele de constructii lucrau in avans in speranta ca vor veni candva bani de la Guvern. Poate ca la primariile PDL se poarta asa ceva fiindca primarii stiu ca vor veni bani, dar la celelalte primarii nu isi asuma nimeni riscul. Pentru ce am avut bani, am comandat lucrari si cu asta inchidem anul. In plus, gradinita de pe strada Sieului pentru care ne-au dat bani e gata de anul trecut, lucrarile sunt receptionate, platite din bugetul local”, a spus primarul Ovidiu Cretu.

Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud vrea sa atraga, in 2011, circa 100 de milioane de euro din fondurile europene, cel mai consistent proiect, in valoare de peste 91 de milioane de euro, fiind legat de extinderea si modernizarea retelei de apa si apa uzata din judet.

 

Astfel, Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, are in diferite stadii de evaluare sase proiecte cu finantare europeana, privind alimentarea cu apa, dotarea cu echipamente a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, modernizarea si echiparea ambulatorului Spitalului Judetean de Urgenta, modernizarea si extinderea centrelor de ingrijire sociala a adultilor si persoanelor cu handicap, crearea unui centru german la Bistrita si pregatirea profesionala a angajatilor din Consiliul Judetean.

Singurul dintre aceste sase proiecte care este pe lista de asteptare pentru primirea finantarii este cel legat de infiintarea unui centru german la Bistrita, prin reabilitarea unei cladiri monument-istoric, cunoscute sub numele de "Casa Argintarului", care este situata in centrul istoric al municipiului. Acest proiect a fost estimat la circa 2,2 milioane de lei si a fost depus pe Programul Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului. Prin reabilitarea "Casei Argintarului" se doreste transformarea acesteia intr-un muzeu, care sa promoveze specificul sasesc al Bistritei nu doar in tara, ci si in celelalte tari vorbitoare de limba germana.

 

Restul proiectelor se afla in diverse stadii ale evaluarii tehnico-economice, motiv pentru care nu se stie daca acestea vor reusi sa fie finantate anul viitor. In 2010, Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a atras in judet circa 70 milioane euro din fondurile europene, pentru trei proiecte legate de managementul integrat al deseurilor solide (peste 36,7 milioane de euro), reabilitarea DJ 151 cu o lungime de 77 de kilometri (peste 30 de milioane de euro) si implementarea unui sistem informatic integrat la nivelu CJ si al celor 62 de primarii, proiect in valoare de un milion de euro.