Romanii refuza clonarea umana

Clonarea umană nu va fi prevăzută ca infracţiune în noul Cod Penal, cu toate că aceasta este interzisă de normele Uniunii Europene. Legea Nr. 301/2004 a cuprins un capitol dedicat domeniului geneticii, numit „Crime şi delicte privind manipularea genetică”. Articolul 194 prevedea că „utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare în masă se pedepseşte cu detenţia de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”. Totodată, în articolul 195 era prevăzut: „crearea de embrioni umani în alte scopuri decât procreaţia se pedepseşte cu închisoare strictă de la trei la zece ani şi interzicerea unor drepturi”. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi crearea, prin clonare, a unei fiinţe umane genetic identice unei alte fiinţe umane, vii sau moarte”. Senatorul, Iulian Urban declară că „intrarea în vigoare a codului penal din 2004 a fost amânată în mod repetat de Monica Macovei şi apoi de succesorii săi, care au preferat să se ocupe de elaborarea unui cod nou, în speţă cel finalizat recent sub mandatul domnului ministru Predoiu. Renunţarea la aceste incriminări deja aprobate de Parlamentul României nu-şi găseşte nici o justificare credibilă. Ne-am fi aşteptat ca în proiectul domnului Predoiu să regăsim aceste infracţiuni, eventual perfecţionate, dar nicidecum să fie abandonate, de parcă nu ar mai fi de actualitate în societatea contemporană”.

Biserica spune nu clonării

Grupările religioase consideră aceste cercetări ca fiind imorale şi se opun clonării umane. Potrivit reprezentanţilor Bisericii Catolice, cel puţin 29 de ţări s-au unit pentru a cere ONU să se pronunţe în favoarea interzicerii totale a clonării umane. Ca iniţiator al Comisiei de Bioetică a Bisericii Ortodoxe Române, Î.P.S. Bartolomeu Anania, Mitropolitul Transilvaniei, a declarat pentru un cotidian central că „ingineria genetică nu poate da un suflet clonei umane. Biserica nu poate decât să ia poziţii împotriva acestor experimente şi să condamne joaca aceasta nebună a unor oameni de ştiinţă. Dacă se vor naşte vreodată astfel de fiinţe, acestea nu vor fi primite în biserică, pentru că nu vor fi altceva decât nişte monştri de laborator. Lipsite de harul divin, ele nu vor putea avea parte nici de slujbe religioase, precum slujba de botez sau cea de înmormântare”, a declarat Bartolomeu Anania.

Clonarea se sancţionează

Avocatul Sergiu Bogdan a declarat că nu este posibil ca fenomenul clonării să nu fie sancţionat. „Clonarea nu apare în Codul Penal, ci doar în Codul Civil. Probabil nu s-au înţeles bine unele articole cu privire la clonare. Nu se poate decide doar aşa pur şi simplu dacă va fi posibil să se facă clonare umană sau nu. Clonarea se sancţionează”, a continuat Bogdan. Medicul Agripina Lungeanu de la Intitutul Naţional „Victor Babeş” Bucureşti a declarat că acest fenomen se realizează pentru mai multe scopuri. „Depinde foarte mult în ce scop se face clonarea. Este mult de vorbit pe această temă şi nu am auzit până acum că nu se va mai pedepsi clonarea umană”, a afirmat Lungeanu.

Clonarea incriminată în alte ţări

Codul penal spaniol din 1995 cuprindea un capitol numit „Delicte privitoare la manipularea genetică”. „În mod curios, acest cod a fost considerat modern numai în ceea ce priveşte nepedepsirea incestului, dar nu a mai fost considerat bun ca model când este vorba de incriminarea clonării umane”, a declarat Iulian Urban. Codul penal al Republicii Moldova din 2002 incriminează clonarea de fiinţe umane în art. 144, infracţiune ce este pedepsită cu închisoare de la şapte la 15 ani. În Statele Unite ale Americii, clonarea este criticată. Preşedintele SUA, Barack Obama a criticat clonarea şi o consideră „periculoasă, complet greşită şi că nu îşi are locul în societate”. De asemenea, Obama a declarat că Administraţia va pune la punct reguli stricte pentru cercetare, specificând faptul că „abuzurile sunt de neacceptat”. În 2001, George W. Bush a blocat finanţarea acestor cercetări declarând că singurele fonduri federale disponibile vor fi cele destinate cercetării în care se folosesc celulele stem deja existente. Oamenii de ştiinţă susţin că cercetările celulelor stem vor duce la descoperiri medicale importante. De asemenea, Papa Benedict condamnă clonarea umană şi cercetarea folosind celulele stem. După ce Bush a respins ideea de clonare umană, Papa Benedict al XVI-lea a condamnat şi el cercetările pe celule embrionare stem, afirmând că aceste practici implică distrugerea vieţii umane. Potrivit Suveranului Pontif acesta consideră că medicii trebuie să înceteze a considera fiinţa umană, ca fiind o „materie biologică”. Într-un ziar britanic a apărut un articol în care Papa a vorbit despre fertilizări şi embrionare. „Când fiinţele umane, în stadiul cel mai slab şi fără de apărare al existenţei lor, sunt selectate, abandonate, omorâte sau folosite ca simplă materie biologică, cum se poate nega faptul că nu mai sunt tratate ca fiind „cineva”, ci doar „ceva”, punându-se astfel însuţi conceptul demnităţii umane sub semnul întrebării?, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea. Tratatul împotriva clonării reproductive a fost propus prima dată în august 2001 de către Franţa şi Germania. „Memorandumul” redactat de Spania şi sprijinit de alte ţări propune interzicerea clonării în scopuri terapeutice, deoarece, după cum spune documentul, „contrar la ceea ce se afirmă în mod frecvent, clonarea în scopuri terapeutice presupune experimentarea pe embrioni umani şi este incompatibilă cu cercetarea ştiinţifică legală şi sigură”.

Riscurile clonării

Tehnologia actuală comportă un risc foarte mare de afectare a genelor. Pe de o parte există un risc mare al unor copii născuţi cu maltformaţii. Pe de altă parte, este posibil ca materialul genetic prelevat de la un adult să continue să îmbătrânească în cadrul procesului clonării, cum s-a întâmplat în cazul oii Dolly, în care la doar câteva luni după naştere avea vârsta genetică de câţiva ani. O lege care permite clonarea nu ar putea fi acceptată niciodată la nivel social în multe ţări din Europa sau de pe continentul american.

Argumente contra clonării

Multe cupluri care nu pot avea copii trebuie să apeleze la tehnici complexe pentru a da naştere unui copil, unele dintre ele cu o rată relativ scăzută de succes. Se crede că pentru părinţii care au copii cu anumite dizabilităţi, clonarea ar fi o soluţie deoarece se tem ca şi următorul copil să nu sufere de malformaţii.

Cea mai celebră oaie din lume s-a născut la 5 iulie 1996 prin clonare, deşi naşterea sa a fost dezvăluită abia în 1997. Crearea sa a fost un proces realizat doar pe cale ştiinţifică. Numele de Dolly l-a primit din raţiuni mai puţin ştiinţifice deoarece cei care au moşit-o au crezut că celula folosită la clonare era una mamară şi s–au gândit la cântăreaţa Dolly Parton. La vârsta de şapte ani oaia Dolly a fost eutanasiată deoarece un examen medical a arătat că suferea de o „maladie pulmonară gravă”.

Beatrice Golondzac