Volkswagen este implicat într-un scandal de amploare mondială încă din 2015, grupul german de automobile fiind acuzat că a manipulat emisiile de gaze ale vehiculelor sale diesel în timpul testelor de poluare. Acest scandal a avut un impact semnificativ asupra industriei auto și a avut consecințe în întreaga lume, iar multe țări au dat în judecată compania, lucru pe care România nu l-a făcut.
Pentru început, trebuie să vorbim puțin despre acest scandal care încă nu s-a încheiat. Aproximativ 10% din vehiculele diesel vândute în România în perioada 2009-2015 erau de la VW și alte mărci ale grupului, cum ar fi Audi, Seat și Skoda. Așadar, dezvăluirile despre manipularea emisiilor de gaze au afectat încrederea consumatorilor români în brandurile VW și în industria auto în general. De precizat, evident, este faptul că multe mașini din mărcile mai sus menționate au fost cumpărate la mâna a doua, o practică destul de cunoscută în țara noastră despre care vom vorbi mai multe în următoarele materiale.
Printre primele țări care au dat în judecată compania VW se numără Italia, Guvernul luând măsuri clare pentru a aborda scandalul DieselGate, referindu-se la manipularea emisiilor de către Volkswagen (VW) în vehiculele diesel. Autoritățile italiene de reglementare, cum ar fi Autoritatea Italiană pentru Concurență și Garanții de Consum (AGCM), au efectuat investigații asupra VW și au aplicat amenzi pentru încălcarea legilor privind concurența și protecția consumatorilor. În 2017, AGCM a aplicat o amendă de 5 milioane de euro împotriva VW pentru publicitate înșelătoare în Italia legată de emisiile vehiculelor diesel.
Mai mult, în Italia au fost înregistrate acțiuni legale colective de către asociații de consumatori și clienți VW afectați de DieselGate. Aceste acțiuni legale au avut ca scop obținerea de despăgubiri pentru prejudiciile suferite de consumatori. Guvernul Italian a colaborat cu alte țări europene în anchetele și acțiunile legale referitoare la DieselGate.
De exemplu, Italia a fost printre țările care au participat la investigațiile coordonate ale Grupului de Lucru Diesel constituit la nivel european, care a analizat emisiile de la vehiculele diesel ale VW și a monitorizat implementarea măsurilor de remediere. Din păcate, România nu s-a aflat în acest grup de lucru, în condițiile în care, după cum am menționat mai sus, aproximativ 10% din vehiculele diesel vândute în România în perioada 2009-2015 au fost de la VW și alte mărci ale grupului.
În perioada mai sus menționată, pe piața italiană existau peste 700.000 de vehicule VW, unele dintre ele fiind echipate cu sisteme menite să denatureze măsurarea emisiilor poluante în scopul omologării. Culmea, în toate reclamele pe care compania le difuza se preciza clar că aceste vehicule respectau în mod deosebit normele de mediu. De asemenea, VW a recunoscut că a instalat software ilegal în aproximativ 11 milioane de vehicule diesel la nivel mondial, în special în Statele Unite și în Europa de Vest.
Autoritățile italiene de reglementare au monitorizat în continuare conformitatea VW cu regulamentele privind emisiile și au efectuat verificări suplimentare ale vehiculelor diesel comercializate în Italia pentru a se asigura că respectă standardele de emisii aplicabile. În ansamblu, Italia a luat măsuri pentru a investiga și sancționa VW în legătură cu DieselGate, precum și pentru a proteja interesele consumatorilor afectați. Cu toate acestea, procesul DieselGate este în continuare în desfășurare și poate suferi evoluții ulterioare pe măsură ce anchetele și acțiunile legale continuă să evolueze.
Vulnerabilitatea industriei auto, scoasă la suprafață de acest scandal
Gazeta de Cluj a trimis o cerere către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), cu mai multe întrebări cu privire la acest scandal. La toate întrebările pe care le-am formulat, reprezentanții ANPC ne-au răspuns simplu, printr-o propoziție, fără alte detalii.
Întrebările au fost: „A existat în România un proces intentat companiei Volkswagen după scandalul testelor de emisii?” „Câți șoferi români au întreprins acțiuni în justiție după acest scandal și câți au fost despăgubiți?”, iar răspunsul: „Instituția A.N.P.C nu a fost parte în vreun litigiu cu operatorul economic Volkswagen cu privire la testele de emisii.”
Ziarul nostru a mers mai departe și a făcut o cerere, cu aceleași întrebări, către instituția Avocatul Poporului. Instituția Avocatul Poporului a precizat că examinează petițiile care au ca obiect sesizarea încălcării drepturilor sau libertăților persoanelor fizice de către autorități ale administrației publice.
„Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea, instituția Avocatul Poporului, în exercitarea atribuțiilor sale, neputându-se substitui persoanelor fizice care au la dispoziție propriile căi legale prin care pot solicita informații și documente cu privire la drepturile lor. Demersurile nu trebuie să fie mai vechi de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs, ori de la data la care persoane în cauză a luat cunoștință de ele. Instituția Avocatul Poporului are rol de mediator/de conciliere între cetățeni și administrație. În concluzie, în situația în care pe viitor veți reveni la instituția Avocatul Poporului, vă recomand să aprofundați prevederile legale în vigoare”, se arată în răspunsul reprezentanților instituției.
Statul român a fost dat în judecată de către un ONG, la un an de la scandalul DieselGate, deoarece nici Ministerul Mediului și nici Protecția Consumatorilor nu au făcut nimic pentru ca românii afectați să fie despăgubiți, așa cum s-au făcut în alte țări europene. Nu este de mirare că aceste prejudicii aduse consumatorilor, dar și bugetului de stat, i-a lăsat rece pe cei de la putere. Mai mult decât atât, reprezentanții Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului au precizat că cel mai grav este că s-au încălcat și normele de mediu.
Chiar dacă România, ca și alte țări europene, a fost afectată de scandalul DieselGate, nu a demarat proceduri legale împotriva Volkswagen (VW) în legătură cu acest caz. De ce? Unul dintre motive ar fi că vehiculele VW diesel cu emisii manipulate în țara noastră este destul de mic față de alte țări, ceea ce a putut fi un motiv pentru absența unor proceduri legale. Cu toate acestea, fiecare cetățean contează, teoretic, nu doar când sunt alegeri. Să nu uităm că despăgubirile au fost între 1.500 și 3000 de euro, bani care pentru unii români reprezintă o sumă consistentă de bani.
Lipsă de inițiativă din partea statului român
De asemenea, s-ar putea să existe o lipsă de inițiativă sau resurse din partea autorităților române, ceea ce nu este de mirare, în a iniția procese legale împotriva VW în scandalul DieselGate. Astfel de acțiuni legale costă bani și pot fi îndelungate, ceea ce necesită bani cu nemiluita și competențe juridice specializate în această speță.
Aici putem vorbi și despre lipsa de resurse sau priorități ale statului român, motive pentru care lipsesc cu desăvârșire procedurile legale împotriva VW.
Cu toate acestea, Ministerul Mediului a precizat că VW a păgubit statul român cu peste 30 de milioane de euro. Adică românii care au achiziționat acest timp de autoturism au achitat, evident fără să aibă habar, o taxă de înmatriculare mai mică față de cea reală. Chiar dacă reprezentanții Ministerului au trâmbițat că vor recupera paguba în instanță, până acum nu s-a întâmplat nimic.
Procesul DieselGate, referindu-se la scandalul emisiilor manipulate de către Volkswagen (VW) în vehiculele diesel, nu s-a încheiat încă în totalitate. A fost un caz complex care a început în 2015 și a implicat multiple acțiuni legale, investigații și acorduri între VW, autorități guvernamentale și clienți afectați în întreaga lume.
Până în prezent, VW a ajuns la acorduri de soluționare a litigiilor și plăți de despăgubiri în numeroase țări, inclusiv Statele Unite, Germania, Canada și Australia, în urma acuzațiilor de fraudă, încălcări ale legilor privind emisiile și publicitate înșelătoare. VW a fost de acord să plătească sume semnificative de bani, în total mai multe miliarde de dolari, în amenzile și despăgubirile stabilite în aceste acorduri. ( Să luăm de exemplu Statele Unite, unde Volkswagen a plătit 2,7 miliarde de dolari pentru a atenua impactul asupra mediului)
De asemenea, VW a încheiat acorduri cu autoritățile de reglementare pentru a remedia vehiculele diesel afectate și a implementa măsuri pentru a preveni astfel de practici în viitor. Compania a fost obligată să facă modificări la software-ul vehiculelor, să efectueze revizuiri tehnice și să implementeze măsuri de conformitate mai stricte pentru a asigura că vehiculele lor respectă regulamentele privind emisiile. Cu toate acestea, procesul DieselGate continuă în anumite jurisdicții, iar VW se confruntă în continuare cu acțiuni legale și investigații în unele țări. De asemenea, au existat procese legale inițiate de acționari și investitori care au pretins că au suferit pierderi ca rezultat al scandalului VW.
Volkswagen ar fi păgubit România cu peste 30 de milioane de euro
Dacă am vorbit de Italia, țara „mamă” a companiei VW, Germania, a impus amenzi considerabile împotriva VW pentru încălcările constatate în scandalul DieselGate. De exemplu, în 2018, VW a fost amendată cu 1 miliard de euro în Germania pentru nereguli legate de emisii, în timp ce în 2019, VW a fost sancționată cu o amendă de 1 miliard de euro în Austria pentru același motiv. În plus, numeroase acțiuni colective au fost inițiate de consumatori și investitori împotriva VW în diferite țări europene, cerând despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a manipulării emisiilor. Lucru ce în țara noastră nu s-a întâmplat.
Cu toate acestea, procesele legale împotriva VW în Europa s-au dovedit a fi complexe și lungi, implicând investigații amănunțite și negocieri îndelungate între părți. Unele țări au obținut acorduri de compensare cu VW, în timp ce altele continuă să urmărească despăgubiri și să impună sancțiuni.
DieselGate și modul în care scandalul a schimbat industria autovehiculelor
Scandalul DieselGate a avut un impact durabil asupra industriei auto și a arătat necesitatea unei reglementări mai stricte în ceea ce privește emisiile de gaze și conformitatea producătorilor auto. Acesta a generat o atenție crescută asupra impactului poluării generate de vehiculele diesel asupra mediului și sănătății publice, precum și asupra drepturilor și protecției consumatorilor. Procesele legale împotriva VW în Europa reprezintă un efort de a impune răspunderea producătorilor auto și de a proteja interesele consumatorilor și ale mediului înconjurător în urma acestui scandal semnificativ.
Chiar dacă România ar fi putut să fie printre țările mari din Europa, care să-și ceară drepturile și să fie despăgubită, acest lucru nu s-a întâmplat. DieselGate este un caz complex, iar multe țări au reușit să obțină bani frumoși de la compania Volkswagen, în timp ce la noi, compania germană a știut să-i fraierească pe români, iar România i-a abandonat fără să clipească, încă o dată, pe „urmașii lui Ștefan cel Mare.”
