Românii din Serbia şi Ucraina, supuşi constant abuzurilor autorităţilor

Senatorul Viorel Badea, din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, a vorbit în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei despre încălcarea repetată a drepturilor românilor din Valea Timocului şi din Ucraina, manifestate cu ocazia alegerilor locale, respectiv a sfinţirii unei biserici ortodoxe româneşti.

În cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri politice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Caserta, din 6 septembrie 2011, senatorul Viorel Badea a făcut o declaraţie politică în care aduce în atenţia Comisiei politice a APCE încălcarea drepturilor românilor din Timoc, Serbia şi din Sudul Basarabiei, Ucraina, cerând ca aceste probleme să se regăsească în raportul final al Comisiei, transmite Romanian Global News.  Senatorul face referire la evenimentele legate de inaugurarea bisericii româneşti din localitatea Hagi Curda şi la încălcările drupturilor românilor din Timoc, atât în ceea ce priveşte educaţia şi limba maternă, cât şi practicarea religiei ortodoxe.

Parohie recunoscută după 10 ani

Prima biserică românească din Ucraina, ridicată între 2005 şi 2011 cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în satul românesc Hagi Curda, numele istoric al localităţii Camâşovca, raionul Ismail, este subordonată Mitropoliei Basarabiei, dependentă canonic de Patriarhia Română. După prăbuşirea URSS, românii din Hagi Curda au făcut eforturi deosebite pentru renaşterea parohiei din localitate, lucru ce a fost posibil abia în 1994, când este constituită comunitatea religioasă '”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”', avându-l drept epitrop pe Vasile Iordăchescu.
Timp de aproape 10 ani, parohia nu a fost recunoscută de autorităţile ucrainene pe motiv că Mitropolia reactivată a Basarabiei nu era recunoscută de guvernanţii de la Chişinău. După ce Republica Moldova a fost obligată să recunoască oficial Mitropolia Basarabiei, în urma unei decizii a CEDO, autorităţile ucrainene au recunoscut şi ele parohia românească. Din 2003, când administraţia din Odesa a recunoscut parohia, biserica fost vandalizată de mai multe ori, iar enoriaşii maltrataţi în repetate rânduri. În mai 2006, înaintea slujbei de Înviere, câţiva indivizi necunoscuţi au pătruns în biserică şi au împrăştiat gaze lacrimogene, alungându-i pe enoriaşii din parohie. Anterior, în aprilie acelaşi an, preotul paroh Anatol Cristea a fost bătut în gara din oraşul Ismail. În iulie 2004, biserica din Hagi Curda a fost complet vandalizată, tot mobilierul lăcaşului a fost distrus, icoanele şi podeaua au fost stropite cu motorină, iar maşina preotului Cristea incendiată.

Ţinuţi cu orele la graniţă

Şirul evenimentelor a continuat şi în ziua sfinţirii. Microbusul cu care au sosit jurnaliştii români a fost oprit la graniţă timp de câteva ore, pe motiv că ar fi picat curentul, iar verificarea paşapoartelor este astfel imposibilă. Ulterior, doi dintre jurnalişti au fost opriţi la graniţă pe motiv că ar fi persoane indezirabile, care au scris împotriva regimului din Ucraina. Celorlalţi li s-au dat tot felul de formulare neinteligibile de completat pentru a le permite să intre în ţară. Până la urmă jurnaliştii au ajuns la timp, spre deosebire de autobuzele care transportau studenţi şi copii care soseau de peste graniţă pentru a sărbători sfinţirea bisericii, care au fost ţinuţi cu orele în vamă.
În ceea ce priveşte situaţia din Timoc, Gazeta de Cluj a relatat în repetate rânduri abuzurile autorităţilor şi ale vandalilor, la care este supusă populaţia română din Serbia. Autorităţile locale din Sipicova, după ce au intrat ilegal pe o proprietate privată, au emis un ordin prin care se dispunea dărâmarea în 24 de ore a unei clopotniţe româneşti ridicată de românii din localitate. Deşi ameninţau că o vor dărâma personal dacă românii nu se conformează, sârbii au renunţat după intervenţia la nivel înalt a reprezentanţilor românilor din Timoc.

Intimidaţi la alegeri

Recent, crucea de la poarta de intrare a sediului administrativ al Bisericii Ortodoxe Române din Negotin a fost vandalizată, acesta nefiind un eveniment singular. În decembrie, atacuri concentrate ale autorităţilor sârbe coordonate cu Biserica Ortodoxă Sârbă au fost demarate împotriva românilor din zona Negotin, după modelul aplicat deja românilor/vlahilor din zona Petrovat, când circa 300 de români au fost anchetaţi şi înspăimântaţi după metode staliniste, relatează Romanian Global News.  Lideri ai românilor din Comuna Negotin au fost chemaţi la Poliţie pentru a fi anchetaţi în legatură cu implicarea lor în strângerea de semnături pentru lista românească care a participat la alegerile Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia (CNMNRS), alegeri fraudate de Belgrad, potrivit corespondenţilor români.
În 6 iunie în Serbia s-au organizat alegeri ale consiliilor naţionale ale minorităţilor, care s-au desfăşurat pe fondul practicilor de poliţie politică îndreptate împotriva românilor/vlahilor din Timoc, unde aproape 300 de români au fost anchetaţi şi intimidaţi pentru că făceau parte din lista rumânească a actualelor alegeri. Chiar înaintea alegerilor, Dragan Demici şi un alt lider al românilor/ vlahilor din Petrovat, au fost anchetaţi de procuratura sârbă, iar în ziua alegerilor în Timoc s-au înregistrat mai multe tentative de fraudă. Partidele sârbeşti, în stransă complicitate cu serviciile de informaţii sârbe, au făcut propriile liste pentru a prelua controlul asupra consiliilor naţionale ale minorităţilor.
Reprezentanţilor în comisiile de vot ai listei „Predrag Balasevic”, care reprezintă lista românilor/vlahilor din Timoc, li s-a interzis intrarea în secţiile de vot. Motivul invocat a fost faptul că de la Comisia Electorală Centrală de la Belgrad nu au fost confirmaţi decât reprezentaţii listelor făcute de Partidul Socialist şi ai Partidului Democrat. În felul acesta rezultatele puteau fi controlate doar de cele două partide reprezentate de Boris Tadici, preşedintele Serbiei şi de ministrul de interne Ivita Dacici.

Diana Gabor

Romanian Global News prezinta textul integral al declaraţiei politice susţinute de senatorul Viorel Badea:

Domnule Președinte, stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteţi, înainte de toate, să-l felicit pe raportorul nostru, dl. Volonte, pentru documentul prezentat astăzi în perspectiva raportului pe care îl va elabora pe această temă. Nu o fac, desigur, pentru că este şeful grupului politic din care fac parte, ci pentru că avem în faţă un document foarte bine structurat.
Libertatea religiei este, probabil, una dintre cele mai sensibile teme care sunt circumscrise principiilor pe care noi, ca state membre, ne-am angajat să le punem în practică prin aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Există, din păcate, cazuri în care unele comunități ajung să fie literalmente persecutate, fie prin refuzul unui aviz de construire a unei biserici, fie prin revizuirea legislației care le îngreunează gestionarea proprietății, fie prin expulzarea preoților, atunci când aceștia sunt afiliați unei structuri majoritare într-o altă țară. Asupra unor asemenea cazuri trebuie să ne aplecăm cu atenție, fie că e vorba de membri mai vechi sau mai noi ai Consiliului Europei, reafirmând angajamentul nostru fundamental faţă de art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care garantează libertatea religioasă a cetăţenilor europeni.
Şi, în acest context, vreau să mă refer la două situaţii punctuale de îngrădire flagrantă a libertăţii religioase.
Mai întâi, vreau să atrag atenţia asupra unui aspect semnalat de etnicii români care trăiesc în Regiunea Odesa. În data de 16 iulie a.c. a fost inaugurată, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Petru, Mitropolitul Mitropoliei Basarabiei (care este parte a Bisericii Ortodoxe Române) o nouă biserică în localitatea Kamişivka/Hagi-Curda, în care populaţia este preponderent românească. Acest lăcaş spiritual a fost afiliat, potrivit voinţei localnicilor, Bisericii Ortodoxe Române. Din păcate, prezenţa la acest eveniment s-a dovedit o adevărată aventură. Astfel, autorităţile ucrainene au refuzat viza de intrare unor ziarişti români pe argumentandu-se că ar fi fost declaraţi persoane non grata în urmă cu doi ani, pe motiv că au scris articole în care criticau autorităţile de la Kiev pentru atitudinea lor faţă de minoritatea românească. De asemenea, unui grup de studenţi români i s-a refuzat accesul pe teritoriul Ucrainei mai bine de 10 ore, fără a fi primită o explicaţie plauzibilă pentru aceast abuz, iar sosirea acestui grup la Hagi Curda a avut loc când evenimentul deja se încheiase. Locuitorii din această localitate s-au plâns în mod constant de presiunile exercitate de autorităţi, in special de catre serviciile secrete si procuratura, prin pârghii administrative, pentru amânarea construirii noii biserici, care putea culmina cu confiscarea clădirii bisericii, în ciuda dreptului de proprietate existent.
În al doilea rând, atrag atenţia asupra actelor de vandalism înregistrate în ultima perioadă în Serbia de Est şi cărora le-au căzut pradă însemne religioase româneşti. Presiunile autorităţile sârbe, ameninţările la care sunt supuşi în mod frecvent membrii comunităţii ortodoxe a românilor din Valea Timocului nu fac decât să arunce o lumină negativă asupra manierei în care statul sârb înţelege să gestioneze drepturile aparţinând minorităţilor naţionale.
În ambele situaţii prezentate mai sus, nu fac decât un apel la intrarea în normalitate, nu solicit decât respectarea libertăţii religioase a comunităţii româneşti din aceste două ţări, aşa cum România recunoaşte drepturi depline, inclusiv de natură religioasă, tuturor minorităţilor naţionale, inclusiv prin reprezentarea în Parlamentul României a intereselor acestora.
Îmi doresc ca aceste idei să se regăsească în raportul final al colegului meu Luca Volonte și să genereze, pe cale de consecinta, discuții și aprofundări ulterioare care să ne ajute să depășim întrebările cu care ne confruntăm astăzi și să ne apropie de soluții.