Romania, tara tuturor taxelor

Comisia Europeană a identificat în România 113 taxe, cel mai mare număr din Uniunea Europeană şi a solicitat reducerea semnificativă a numărului acestora. Strategia CE, de reducere a „dărilor”, al căror cost de colectare este de multe ori mai mare faţă de profitul obţinut, are ca scop reducerea birocraţiei şi susţinerea mediului de afaceri, mai ales în contextul crizei economice mondiale. Ministerul Finanţelor Publice a găsit, până în prezent, 484 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite şi taxe, câte existau acum câteva luni. Cel mai mare număr de taxe şi tarife nefiscale se numără la nivelul Ministerului Mediului, adică 102 de impozite, din care 66 se găsesc la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. La Ministerul Administraţiei şi Internelor au fost identificate 50 de taxe nefiscale, din care 15 la Inspectoratul General al Poliţiei Române. Secretariatul General al Guvernului are 42 de taxe şi tarife nefiscale, în timp ce la Ministerul Economiei au fost inventariate 41 de taxe nefiscale. Un număr apropiat de taxe nefiscale a fost calculat pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, respectiv 41, în timp ce la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale numărul taxelor şi tarifelor nefiscale se ridică la 37. Din totalul de taxe şi tarife, doar 117 se constituie ca venituri la bugetul de stat, în timp ce 89 reprezintă venituri ale instituţiilor publice centrale autonome şi 264 ca venituri proprii ale ministerelor.

Taxă pentru sănătate

Iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a introduce sistemul de coplată cu tichete de sănătate a adus nemulţumiri în rândul românilor. Începând din toamna acestui an, populaţia va fi obligată să plătească o taxă de cinci lei pentru un control la medicul de familie, zece lei la un medic de specialitate şi o taxă, tot de zece lei, pentru o zi de spitalizare.

Taxa de PET

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a anunţat săptămâna trecută că doreşte să introducă o nouă taxă pentru PET-uri. Viitoarea taxă se va numi „garanţie de returnare” şi nu va creşte preţul la produse, însă va asigura o mai bună colectare a ambalajelor din plastic. Potrivit ministrului Mediului, valoarea noii taxe nu a fost încă stabilită, dar ar putea fi introdusă mai întâi în hipermarketuri, deoarece au suficiente spaţii de depozitare. „Românii se vor obişnui cu garanţiile de returnare a PET-urilor, la fel cum s-au obişnuit şi cu taxa pe pungile de plastic”, a declarat Nemirschi. În ţările din Uniunea Europeană există o asemenea taxă, însă costă între 15 şi 25 de cenţi.

Firmele plătesc cele mai multe taxe

Firmele din România plătesc pe an 113 taxe impuse de către stat, urmate de cele din Belarus cu 112 plăţi şi Uzbekistan cu 106, arată un raport al Băncii Mondiale. Firmele din Bulgaria plătesc doar 17 taxe pe an şi ocupă locul 94 în topul ţărilor cu cel mai bun sistem de plată a taxelor. “În statele cu taxe ridicate, multe afaceri preferă să rămână în economia subterană. Un studiu recent arată că taxele mai mari sunt asociate investiţiilor private mai reduse şi unui număr mai mic de afaceri înregistrate în economie. Analiza sugerează, de exemplu, că o creştere cu 10% a taxelor pentru firme reduce cu 2% ponderea investiţiilor în produsul intern brut", mai spun economiştii Băncii Mondiale.

Taxe diminuate

Cu toate că România are sute de taxe şi impozite, numărul acestora s-a redus cu aproape 40%. Astfel, 42 de taxe au fost eliminate, iar 147 au fost reduse prin comasare. De exemplu, românii nu vor mai plăti taxa de timbru de un leu , pentru eliberarea cărţii de identitate deteriorate şi nu vor mai achita taxa de urgenţă, de 20 de lei, pentru eliberarea cazierului judiciar. Nu vor mai scoate bani din buzunar nici cei care vor să afle de la Registrul Comerţului informaţii despre o societate comercială. Şi în agricultură taxele s-au redus. Agricultorii au scăpat de taxele de autorizare a unităţilor de carne, de eliberarea certificatului sanitar-veterinar, de taxa de înregistrare a activităţii de vânzare directă sau de autorizare a unităţilor apicole. Au fost eliminate şi câteva taxe care depăşesc o mie de lei. Spre exemplu, firmele care solicită la ANRE autorizare în sectorul gazelor naturale, nu mai trebuie să achite 5500 de lei, cât plăteau până acum. Nu vor mai fi plătite nici emiterea de atestate operatorilor de măsurare a energiei electrice, care costa între  1000 şi 2500 lei sau avizarea programelor proprii de eficienţă energetică (1600 – 3000 lei). Prin eliminarea acestor taxe, România “scapă” de statutul de ţară campioană la taxele percepute, deoarece în prezent există 491 de taxe nefiscale, faţă de 558, câte existau înainte.

Codul de bune practici elimină taxe

Codul de bune practici elimină sau diminuează o serie de taxe impuse de hipermarketuri producătorilor români. Astfel, producătorii români scapă de taxa de intrare în magazine, taxă cuprinsă între 1.000 şi 15.000 de euro. A mai fost eliminată taxa pentru modernizarea magazinelor, care era de la 1.000 de la 5.000 de euro. Producătorii erau obligaţi până acum să plătească şi un serviciu de vânzare garantată. Se percepea astfel până la 0,75% din cifra de afaceri lunară. Codul de bune practici elimină această plată. Este şi cazul taxei pentru gestionarea gamei de produse, pentru care producătorul plătea maximum 2% din cifra de afaceri. Totuşi, o parte din taxe nu au fost eliminate, ci doar diminuate. Codul de bune practici permite negocierea taxei de listare a produsului, care era de 500 de euro pentru fiecare articol în parte. Şi taxa pentru lansarea de comenzi şi vânzare a produselor scade până la 4% din cifra de afaceri lunară, faţă de 10%, cât e în prezent. Pentru serviciul centralizat de cumpărare, furnizorii nu vor mai plăti 2% din cifra de afaceri lunară, ci maximum 1%.

Beatrice Golondzac