România înregistrează din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE, iar suma neîncasată din TVA înseamnă jumătate din deficitul bugetar din 2021, arată o analiză semnată de Daniel Anghel, partener şi lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România. Astfel, România îşi adânceşte pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 faţă de 7,9 miliarde euro în 2020.
”România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi. România îşi adânceşte pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 faţă de 7,9 miliarde euro în 2020, anul precedent din raport”, spune Daniel Anghel, partener şi lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România, potrivit news.ro.
Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA. CE notează că decalajul a rămas mare, în ciuda condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformităţii.
Per total, între 2013 şi 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 şi cu încă un punct procentual în 2017. Această scădere nu a avut însă un impact vizibil asupra evoluţiei decalajului de conformare.
Cele mai mici deficite de TVA le înregistrează Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).
“În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA pentru că această taxă este cea mai susceptibilă de a fi fraudată şi, în acelaşi timp, este printre principalele resurse ale bugetului european. Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative. Vedem că, din păcate, România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 mld lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă. Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanţă al ţării clasate pe locul doi, Grecia care înregistrează un decalaj cu 10 pp mai mic decât al României. Să sperăm că anul viitor programele implementate sau în curs de implementare ale ANAF, precum e-factura, casele de marcat electronice, SAF-T, vor furniza suficiente date relevante autorităţilor pentru a le sprijini în identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.
Deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în statele membre UE este un indicator calculat de CE ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate şi cele efectiv încasate la bugetele statelor.
