Conform celui mai recent raport realizat de Institutul European de Gen (EIGE), România se află pe ultimul loc în ceea ce privește egalitatea de gen și pe penultimul loc la numărul de femei cu putere în politică. Centrul Filia a inițiat o scrisoare deschisă, semnată de 55 de organizații neguvernamentale și persoane din mediul academic, prin care se cere introducerea cotelor de gen pe listele de candidați la alegerile parlamentare.
Scrisoarea inițiată de Centrul Filia și susținută de Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor sprijină proiectul de lege Pl-x 308/2022 care privește modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind „alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru funcționarea și organizarea Autorității Electorale Permanente, în forma adoptată de Senat, cu articolul care asigură alternanța genurilor pe listele de candidați la alegerile parlamentare”, scrie G4media.ro.
Așa cum este prevăzut în proiectul de lege Pl-x 308/2022, asigurarea unei reprezentări minime de 33% a femeilor pe listele de candidați pentru alegerile generale este o măsură legislativă necesară, dar nu suficientă în cazul în care femeile rămân pe ultimele poziții eligibile pe liste din cauză că nu au cu adevărat acces la o poziție eligibilă.
Este evidențiat în scrisoare că în absența acestui sistem de tip fermoar legea nu este eficientă și nu susține egalitatea de gen. Legile de tip fermoar sunt făcute pentru a asigura o reprezentare minimă atât a bărbaților, cât și a femeilor pentru orice listă electorală. La alegerile din 2020 și 2016 procentul de femei din numărul total de candidați s-a apropiat de 30%, dar din cauza lipsei de locuri eligibile femeile alese au reprezentat sub 20%, arată semnatarii scrisorii.
„Deși procentul femeilor a crescut la alegerile parlamentare din 2020 față de alegerile parlamentare din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut România, înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016 la 18,5% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume”, mai arată scrisoarea semnată de cele 56 de organizații neguvernamentale și persoane din mediul academic .
Un material Euractiv arată că ponderea femeilor care dețineau locuri în parlamentele naționale din UE a crescut de la 21% în 2004 la 33% în 2020, iar cel mai scăzut procent de femei în Parlament se înregistra, în 2020, în Ungaria, Malta, România și Cehia. Cu toate acestea, nicio țară din UE nu avea mai multe femei decât bărbați în Parlament, arăta o analiză Eurostat, citată de Agerpres.
În 2020, cea mai ridicată pondere de femei membre în parlamentele naționale s-a înregistrat în Suedia (aproape 50%), Finlanda (46%), Belgia (43%) și Spania (42%), iar cea mai scăzută în Ungaria și Malta (ambele cu 13%), România și Cehia (ambele cu 20%).
Un raport realizat de Friedrich Naumann Foundation For Freedom și Expert Forum în anul 2021 arată că după primele alegeri libere post-comuniste prezența femeilor în Parlamentul României a oscilat, pe un trend lent crescător. Nici la nivelul aleșilor locali România nu stă mai bine:
”Între 0,8% (Senatul României, în prima legislatură, avea o singură femeie) și 19%, după alegerile din 2020. Datele comparative de mai jos relevă deficitul de reprezentare pe genuri în ambele Camere ale Parlamentului, iar după aceea la nivelul Guvernului, în perioada 1990-2021. Deși există mai puține date, același dezechilibru de reprezentare se regăsește la nivelul aleșilor locali”.
De asemenea, legislația electorală nu este specifică referitor la sancțiuni cum ar fi anularea listelor, iar birourile electorale care aprobă candidaturile au practici diferite, mai arată raportul, iar România ocupă penultimul loc la nivel european, din acest punct de vedere:
”La alegerile parlamentare, cel puțin, au existat câteva cazuri în care listele neconforme au fost respinse de birourile electorale. Astfel, pentru indicatorii privind alegerile locale, România ocupă penultimul loc în Europa, ultima poziție fiind ocupată de Turcia, media europeană fiind 29%2”, mai arată sursa citată.
