Rodna- locul unde mineritul s-a intors definitiv in subterane

Undeva, cindva, peste 2000 de mineri sapau in roca dura a  Muntilor Rodnei. Acum au mai ramas doar 16.

 

Rodna, judetul Bistrita-Nasaud .O comunitate cladita pe sudoare. Sudoare, aur, argint, cupru si zinc. O localitate care a trait din sfredelitul muntilor, peste 2000 de oameni si familiile lor traiau din minerit. Acum si aici se traieste in saracie, dar schimbarea a venit prin Alexandru Nascan.

 

A inteles repede ca mineritul va deveni legenda, asa ca a apelat la banii europeni. Si nu a adus putini in comuna Rodna: 150 de miliarde de lei vechi in cei 10 ani de cind este primar.

Rodna este situata in nord-estul judetului Bistrita-Nasaud si anume la confluenta Somesului Mare cu Izvorul Bailor, in zona de contact dintre geologic si geomorfologic dintre cristalinul Muntii Rodnei si sedimentaro-vulcanici ai Bargaului

Comuna are in componenta satul Valea Vinului, asezat in aval de confluenta Izvorului Bailor cu Izvorul Rosu, la o distanta de 8 km fata de Rodna

Cu o suprafata de 22415 ha, comuna este cea mai intinsa dintre localitatile arealului minier Rodna, reprezentand 4.2 % din suprafata judetului

Limita nordica a comunei Rodna se situeaza pe culmile Muntilor Rodnei, la granita cu judetul Maramures. Limita estica o reprezinta hotarul comunei Sant, urmand linia varfurilor Ineu si Benes si coborand in lunca Somesului. Spre sud limita administrativa este data de hotarele localitatilor Ilva Mare si Magura Ilvei, iar limita vestica de linia hotarului cu comuna Maieru, care porneste din varful Puzdrele, granita cu judetul Maramures, continua pe interfluviul Anies (afluent de dreapta al Somesului Mare), traverseaza lunca Somesului si se inchide pe hotarul comunei Magura Ilvei (pe culmea Magura Mare)

Prima atestare documentara a comunei Rodna dateaza din anul 1235.

Acum muntele nu se mai zvarcoleste sub asediul utilajelor si al ortacilor ce-i intrau in subterane zi si noapte.  E liniste, deoarece in Exploatarea Miniera Rodna isi mai desfasoara activitatea 16  mineri. In fostul sediul al Exploatatiei Miniere din Rodna gasim doua persoane. Pe Simion Frunza, fost presedinte al Ligii Sindicatelor Miniere din Bistrita-Nasaud, dar si pe ultimul director al exploatatiei, Ioan Pralea: " Au mai ramas 16 de ortaci. Din astia, 8 sunt activi, iar 8 lucreaza pe baza unei conventii. Sunt impartiti in doua, dar toti muncesc la conservare", vorbeste, rar, Simion Frunza.

Spune ca a lucrat mult de tot in abataje:  "Nu mult, doar 15 ani batuti pe muchie. Am fost vagonetar, ajutor de miner, miner, lacatus mecanic, am facut de toate. Ma veti intreba unde au disparut 2000 de mineri? Multi s-au intors in pamant, altii s-au pensionat de boala, altii de drept, iar cea mai mare parte au fost disponibilizati", sustine Frunza. In Rodna sunt 1000 de pensionari, toti fosti mineri. Pe unul dintre acestia il cheama Gheorghe Talpos. Are 66 de ani si sufera de silicoza. Respira greoi, de parca ar urca tot timpul niste trepte: "In mina nu a fost usor, dar si castigam mult, foarte mult, peste 5000 de lei ai lui Ceausescu pe luna. Comunistii ne-or respectat. Acum inteleg de ce ne dadeau atatia bani: silicoza mi-a mancat plamanii, abia respir. E prea mare pretul platit", spune Talpos.

Comuna Rodna se poate mandri si cu un somer de lux. E vorba de Marian Frunza, absolvent a doua facultati, masterand in administratie publica locala. Fost student al lui Emil Boc, Daniel Buda si Andrei Marga, Marian Frunza este cel mai tanar consilier local din Transilvania. Are 25 de ani, este consilier local independent si are o indemnizatie de 120 de lei pe o sedinta. Sunt doua sedinte de consiliu local pe luna, iar banii ce-i vin pe cuponul de somaj sunt reprezentati de ridicola suma de 500 de lei. "Am participat, depus CV-uri la toate concursurile pe la Consiliul Judetean. Am avut tot felul de promisiuni, dar am invatat pe propria-mi piele cum e aia : concursul e joi, postul e ocupat de marti", spune Marian Frunza.

Actualul primar al comunei Rodna, Alexandru Nascan a venit in aceasta localitate miniera la finele anilor 70, iar acum se pregateste pentru cel de-al patrulea mandat de primar. Din 2000 incoace, Nascan a transformat Rodna fundamental, fiind unul dintr edilii care a inteles foarte bine cum sta treaba cu fondurile europene.

Uniunea Europeana acorda, in cadrul unor programe de dezvoltare regionala, fonduri nerambursabile pentru comunitatile locale, in vederea unei dezvoltari rapide si durabile, scop in care comunele Rodna si Maieru s-au unit intr-o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara – organism cu personalitate juridica de drept privat si utilitate publica. Potrivit lui Alexandru Nascan, primarul comunei Rodna, cele doua comune numara in total peste 12.000 de locuitori, lucru care va conta la accesarea fondurilor europene in conformitate cu proiectul intocmit si aflat in curs de implementare pe Masura 323 – "Infrastructura rurala". "In ceea ce priveste comuna Rodna, obiectivele urmarite a fi puse in practica prin acest proiect integrat vizeaza reabilitarea capitala a Caminului Cultural, modernizarea ilumitatului public si asfaltarea drumurilor", a precizat Nascan.

In al 11-lea an de administratie a primarului Alexandru Nascan, vor cotinua investitiile. Asta, cel putin spune Nascan: “ Continuam investitiile pe Masura 322 – asfaltare strazi, canalizare, apa si un proiect integrat.  3,4 km de strazi si canal 990 de metri. Proiectul este pe fonduri europene si va aduce apa si canal la standarde europene. Suma este undeva la 60 de milliarde de lei vechi.

Am mai aflat ca tot in acest an, comuna va mai primi vreo 6-6 miliarde de lei, parte pe finantari din surse guvernamentele: “ Proiectul este al unui teren de sport cu gazon sintetic. Pe urma mai avem o investitie in parcul din centrul comunei, respectiv la biblioteca”, sustine Alexandru Nascan.

“Nimic nu mai trebuie sa ne mire”, spune Nascan, astfel ca, vreo 600 de milioane vor merge la caminul cultural. Pentru biblioteca se vor aloca 50 de milioane, la gradinita numarul trei 750 de milioane de lei. Biblioteca este de 750 de milioane. Parcul il facem pe banii nostri. Aproximativ 2 miliarde.

 

Mai avem un proiect pe programul operational sectorial de mediu este pentru un centru de vizitare si prezentare turistica a parcului National Muntii Rodnei. Valoarea va fi intre 2 si 2,5 milioane de euro. Finantarea noastra va fi studiul de fezabilitate si punem la dispozitie terenul si pe urma vom asigura functionalitatea centrului. Suntem in stadiul de studiu de fezabilitate si urmeaza sa ii dam o anumita forma cladirii. Nu stiu care comuna mai are atata.

Simion Frunza e un fel de Miron Cozma la nivel local. Sigur, un Miron Cozma mult mai sarac, dar cu un bun simt iesit din comun. Simion Frunza a fost lider sindical 20 de ani si a ajuns sa cunoasca doua feluri de subterane: cele din minele de neferoase din zona, dar si cele din politica sindicala.

 

Are 55 de ani. A lucrat tot ceea ce lucreaza un om care porneste de jos si, vorba lui, ajunge tot jos. A fost, pe rand, ajutor de miner, vagonetar, miner „plin".

 

A dat cu tarnacopul  in toate minele din zona de nord-vest a Transilvaniei, de la Baia Mare si pana in Suceava. Cu doar 10 clase si o scoala profesionala, Simion Frunza a ajuns presedintele Ligii Sindicatelor Miniere din judetul Bistrita-Nasaud.

 

Spune ca a facut profesionala de lacatusi la Cluj, ajungand chiar la Mija, una din fabriciile de armament ale Romaniei socialiste: „Intr-un concediu am venit la Rodna, unde lucrau la mina patru frati de-ai mei, noi fiiind 10 frati la parinti. Asa, placandu-mi intre mineri am venit aici, mai ales ca dupa moartea mamei a trebuit sa ma duc si eu undeva, iar intre straini nu e niciodata bine, asa ca am venit acasa", isi aminteste Frunza. Spune ca nu i-a parut rau de pasul facut, mai ales ca dupa trei ani de mina si-a gasit si linistea sufleteasca, casatorindu-se cu dragostea vietii lui, Maria.

 

Simion Frunza isi aminteste de multe momente nefericite, gele ale vietii de miner: „ Am fost gazat de doua ori. O data din cauza detonarilor pe care le executam in abataje, iar alta data de fumul care il scotea unul din utilajele de la exploatatie. Din cauza acestor evenimente deloc placute am facut un preinfarct miocardic in 1990", povesteste Frunza. Urmarile celor 15 ani lucrati efectiv intre sobolani si noroi pana in genunchi sunt vizibili: „Am un reumatism destul de avansat, iar inima mi-e foarte slabita, iar daca stau mai mult timp in frig, mi se albesc degetele, asta din cauza trepidatiilor ce veneau de la utilajele de exploatare, dar si de la umezeala din subteran", spune Frunza.

 

El mai spune ca nimeni nu iese sanatos din mina: „Unii surzesc, altii fac fibroza, silicoza, iar cea care te scapa de aceste boli e doar moartea", sustine interlocutorul nostru.

"O masa de manevra. Minerii nu au avut specialisti in diversiune, altii se ocupau de treaba asta. Acum, oricum nu mai e important cine a inselat pe cine. O situatie similara a fost si in cazul echipei de fotbal – nu scrie nicaieri ca fotbalul din Rodna trebuie sa mearga mai departe. Orice inceput are si un sfarsit, iar acest lucru s-a intamplat deja", spune Frunza. Fostul presedinte al Asociatiei de fotbal „Minerul Rodna" spune doar ca fotbalul a murit in Rodna din cauza lipsei de bani si a neimplicarii autoritatilor locale.

 

De la vagonetar la presedintele LSM Rodna

Drumul din maruntaiele pamantului pana la cele ale miscarii sindicale din Romania a fost unul greu, pentru ca asa a fost intreaga sa viata: „ Pentru ca am lucrat in mai multe locuri din tara asta si am intrat in contact cu foarte multi oameni, am inceput sa invat cum e comunicarea, cum  face aceasta, eu avand o viziune mai liberala asupra vietii. Asa ca, in 1992 am fost les vicepresedinte la Liga, iar din 1994 si pana in 2006 am ocupat functia de presedinte al Ligii Sindicatelor Miniere din Rodna", isi aminteste Frunza. Pe durata celor 12 ani de mandat, la Rodna au venit pentru a dialoga cu minerii Emil Constantinescu, Petre Roman, Radu Berceanu.

86 miliarde centrul de vizitare a parcului national

2 miliarde parcul din centrul comunei pe bani locali

1,5 miliarde teren de sport gazon sintetic si nocturna din care 600 de milioane bani guvernamentali

Caminul cultural: 1,2 miliarde din care 600 de milioane bani guvernamentali prin Agentia Zonelor Miniere, de la Ministerul Economiei

750 milioane de lei vechi refacere biblioteca comunala din care 600 de milioane bani guvernamentali

750 de milioane refacere gradinitei numarul 3 din care 600 de milioane bani guvernamentali.

Activitati specifice zonei: Agricultura ecologica

Exploatarea si prelucrarea lemnului

Turism

Agroturism

Comert

Activitati economice principale: Agricultura

Industrie alimentara (procesarea laptelui)

Exploatarea si prelucrarea lemnului

Turism

Comert

Cresterea animalelor

Obiective turistice: Parcul national "Muntii Rodnei" (Capra Neagra, Poiana Narciselor, etc.)

Muzeul Etnografic si al Mineritului cu peste 1200 de piese

"Casa Scriitorului" – sat Valea Vinului

Catacombele Rodnei

Pensiuni turistice

Turism ecvestru

Evenimente locale:

Targ si piata agroalimentara in fiecare sambata

Facilitati oferite investitorilor: Forta de munca

Centrul A.P.I.A.

Centrul de afaceri

Facilitati fiscale

Zona ecologica

Zona turistica