Cel mai amplu studiu până în prezent privind vaccinurile împotriva COVID a analizat problemele medicale în rândul a aproape 100 de milioane de persoane imunizate. Studiul, care a analizat siguranța vaccinurilor anti-COVID-19, aduce în atenție posibile conexiuni între administrarea acestora și creșteri ale unor afecțiuni neurologice, sangvine și cardiace.
Rezultatele studiului, citat de Bloomberg și preluat de Realitatea.net, oferă noi perspective cu privire la posibilele efecte secundare ale vaccinurilor anti-COVID-19 pe termen lung.
Evenimentele rare, identificate la începutul pandemiei, au inclus un risc mai mare de inflamație legată de inimă după injecțiile de ARNm făcute de Pfizer Inc., BioNTech SE și Moderna Inc., și un risc crescut de apariție a unui tip de cheag de sânge în creier după vaccinuri precum cel dezvoltat de Universitatea din Oxford și realizat de AstraZeneca Plc. De asemenea, înțepăturile au fost legate de un risc crescut de sindrom Guillain-Barre, o tulburare neurologică în care sistemul imunitar atacă în mod eronat sistemul nervos periferic. Peste 13,5 miliarde de doze de vaccinuri COVID au fost administrate la nivel global în ultimii trei ani. O parte dintre persoanele imunizate au fost însă afectate de seruri. Noua cercetare, realizată de Global Vaccine Data Network, a fost publicată în jurnalul Vaccine săptămâna trecută.
Cercetarea a căutat 13 afecțiuni medicale pe care grupul le-a considerat „evenimente adverse de interes special” în rândul a aproape 100 de milioane de persoane vaccinate din 8 țări. Scopul a fost de a identifica dacă există mai multe cazuri decât în mod normal după vaccinarea COVID-19. Miocardita, sau inflamația mușchiului inimii, a fost identificată în mod constant după prima, a doua și a treia doză de vaccinuri ARNm, a constatat studiul. Cea mai mare creștere a raportului a fost observată după a doua doză de Moderna. Prima și a patra doză de Moderna au fost, de asemenea, legate de o creștere a pericarditei, o afecțiune reprezentată de inflamația sacului subțire care acoperă inima.
Cercetătorii au descoperit o creștere semnificativă statistic a cazurilor de sindrom Guillain-Barre, care au apărut în decurs de 42 de zile de la o doză inițială AstraZeneca sau „Vaxzevria”. Sindromul nu a fost observat după vaccinurile ARNm. Pe baza incidenței de fond a afecțiunii, au fost așteptate 66 de cazuri. Studiul a descoperit în final 190 de cazuri, de 3 ori mai multe. Vaccinul AstraZeneca a fost legat de o creștere de trei ori a trombozei sinusurilor venoase cerebrale, un tip de cheag de sânge în creier. Au fost identificate 69 de cazuri, în comparație cu 21 așteptate. Miocardita a fost, de asemenea, legată de a treia doză de AstraZeneca la unele populații studiate.
Posibile semnale de siguranță pentru mielita transversală, inflamația măduvei spinării, după vaccinurile cu ARNm, au fost identificate de asemenea în studiu. La fel a fost și encefalomielita acută diseminată după atât vaccinurile cu vector viral, cât și ARNm. Encefalomielita acută diseminată este o inflamație și umflare a creierului și a măduvei spinării.
Au fost observate șapte cazuri de encefalomielită acută diseminată după vaccinarea cu vaccinul Pfizer-BioNTech. Așteptările se ridicau la maxim 2 cazuri. Studiul nu a monitorizat sindromul tahicardiei ortostatice posturale sau POTS, pe care unele cercetări l-au asociat cu vaccinurile COVID.
Intoleranța la exerciții fizice, oboseala excesivă, amorțeala și „ceața creierului” s-au numărat printre simptomele comune identificate la peste 240 de adulți care se confruntă cu sindromul post-vaccinare cronic într-un studiu separat realizat de Yale School of Medicine. Cauza sindromului nu este încă cunoscută și nu are teste de diagnosticare sau remedii dovedite.
