Chiar daca au trecut mai bine de doi ani de cand parlamentarii moldoveni negociaza nominalizarea unor candidati pentru alegerea presedintelui, la scrutinul programat pentru vinerea trecuta nu s-a inscris nici un concurent viabil. Comunistii au renuntat din lipsa de sanse, iar Alianta pentru integrare Europeana nu a cazut de acord asupra unui candidat. Printre cei nominalizati se numara fostul premier Greceanii, care l-a declarat persona non grata de ambasadorul roman la Chisinau in 2009.
Republica Moldova ramane in continuare fara presedinte. Comisia pentru alegerea statului nu a inregistrat nici o candidatura pana la termenul-limita stabilit pentru luni, 14 noiembrie. Potrivit presedintelui comisiei pentru alegerea sefului statului, Tudor Deliu, 14 doritori care s-au adresat acesteia, insa niciunul nu a intrunit conditiile necesare pentru inregistrare. Deliu arata ca in cazul in care nu va fi inregistrat niciun candidat, primul tur al scrutinului poate fi considerat incheiat, urmand sa se fixeze o alta data pentru alegerea presedintelui tarii. Alegerea presedintelui Republicii Moldova ar fi trebuit sa aiba loc vineri. Moldova nu mai are presedinte de mai bine de doi ani. Daca nici dupa stabilirea unei noi date nu se alege un presedinte, se creeaza premisele pentru dizolvarea Parlamentului si alegeri anticipate.
Alegerile anticipate bat la usa (din nou)
Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) a negociat candidatura cu grupul lui Igor Dodon, fiind propusi pentru aceasta functie Zinaidei Greceanii, pe de o parte, si Marian Lupu, pe de alta parte, potrivit PRO TV Chisinau. Insa sedinta Consiliul AIE s-a incheiat, luni seara, fara niciun rezultat, pentru ca alianta nu a reusit sa ajunga la un consens cu grupul lui Dodon, recent rupt din PCRM.
„Ar fi logic sa aiba loc o noua incercare de alegere a presedintelui. Criza politica a fost generata de AIE, dar si de opozitie. Alianta nu a dorit sa schimbe candidatura lui Marian Lupu si este regretabil acest lucru”, a spus Dodon la sfarsitul discutiilor. AIE a insistat asupra candidaturii lui Marian Lupu, si s-a opus nominalizarii fostului premier Zinaida Greceanii, deoarece ar pierde functia de presedinte al Parlamentului, care ar reveni Aliantei in cazul in care candidatul lor, cel care detine acum aceasta functie, ar deveni sef al statului.
Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM), in schimb, a anuntat ca nu inainteaza niciun candidat la presedintie deoarece Alianta pentru Integrare Europeana are cele 61 de voturi necesare pentru alegerea presedintelui, dupa plecarea a trei parlamentari comunisti din partid. Formatiunea a reactionat rapid la confuzia creata in randul clasei politice dupa neinregistrarea niciunui candidat la scrutinul prezidential din 18 noiembrie, si a pregatit un proiect de hotarare pentru stabilirea unei noi date in decurs de 30 de zile, pe care intentioneaza sa il prezinte Parlamentului, arata publika.md. „Parlamentul urmeaza sa stabileasca alegeri repetate si daca la alegeri repetate nu se inainteaza candidati sau nu este ales, apar circumstantele de dizolvare a Parlamentului si stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate”, a declarat deputatul PCRM Sergiu Sarbu.
Fostii comunisti tin mortis sa aleaga presedintele
Cei trei comunisti care au parasit partidul lui Voronin, inclinand balanta in favoarea Aliantei, Igor Dodon, Veronica Abramciuk si Zinaida Greceanii, insista ca presedinte sa devina ce din urma, care in noaptea revolutiei anticomuniste din 7 aprilie 2009, intr-un mesaj televizat catre natiune, ameninta tinerii protestatari ca vor fi impuscati in Piata Marii Adunari Nationale. Desi candidatul aliantei, liderul PD Marian Lupu, nu este sprijinit nici de comunisti, nici de cei trei ex-comunisti, dar nici de Partidul Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat, membrii AIE nu au cedat presiunilor lui Dodon.
Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat ca deputatii PL nu vor sustine candidatura Zinaidei Greceanii la Presedintie. „Solutia este una – candidatul aliantei, pentru ca alianta si-a asumat actul guvernarii”, a subliniat acesta intr-o declaratie publica. Acordul de constituire a aliantei de guvernare prevede ca, pentru functia de presedinte, candidatul coalitiei este Marian Lupu. Insa tot scandalul iscat in jurul nominalizarii unui candidat din partea Aliantei a generat conflicte interne intre partidele membre.
Tot Mihai Ghimpu a declarat ca gruparea celor trei fosti membri ai PCRM „este opera lui Vlad Filat si a Moscovei” si ca Filat isi cauta aliati, pe care sa-i foloseasca pentru a-si ataca in continuare partenerii de coalitie. „Ce are domnul Dodon sa spuna ca alegem presedintele apoi trebuie sa vedem cine e bun si cine nu ca ministru? Ce, face parte din majoritatea parlamentara care si-a asumat actul guvernarii si a inaintat vreun ministru? Sunt niste proiecte ascunse, puse la cale impreuna cu un coleg de-al nostru de alianta si noi nu acceptam. Noua nu ne plac lucrurile facute pe dupa casa. Proiectul „Greceanii presedinte” a fost pus la cale de domnul Filat. Spun asta cu toata raspunderea! Da! Ce a cautat Filat la Bruxelles? De ce nu s-au intalnit cu mine doamna Greceanii si domnul Dodon? Doar Alianta pentru Integrare Europeana inseamna si Partidul Liberal… Ce au cautat? Eu cunosc mai multe detalii pe care nu le pot spune, dar sigur asa a fost: s-au dus la Moscova pe la Bruxelles si de cand s-au intors cauta sa ne convinga ca Greceanii e buna. E buna stim noi pentru cine, dar nu pentru noi. Ce sa mai inconjuram? Asta e – Filat isi cauta aliati pentru a lovi in continuare in partidele componente ale aliantei, ceea ce noi nu o sa admitem”, a declarat Ghimpu, citat de Deutsche Welle.
Marul discordiei in politica de peste Prut
In aceste conditii, singura solutie pentru alegerea Zinaidei Greceanii in functia de sef al statului, cu 61 de voturi ale deputatilor, fara sprijinul deputatilor liberali si democrati, ar fi fost votarea acesteia de catre liberal-democratii lui Vlad Filat, de cei trei fosti comunisti si de comunistii lui Vladimir Voronin. Acest lucru nu ar fi fost posibila, insa, deoarece comunistii au emis o declaratie oficiala in care ii acuza pe cei trei fosti comunisti de coruptibilitate politica, decadere morala si josnicie civica, arata publicatia germana.
Situatia este foarte diferita fata de cea de anul trecut, imediat dupa alegerile legislative, cand AIE, pentru a ramane la guvernare si a evita noi alegeri anticipate trebuia sa cada la intelegere cu Partidul Comunist. Astfel, trebuia cel putin sa gaseasca un sef al statului sustinut si de comunisti, sa se consulte cu ei la elaborarea programului de guvernare, care trebuie aprobat de Parlament, si sa le ofere pozitii de conducere in noul legislativ. Voronin a batut apropouri in campania electorala ca ar putea fi noul sef al Parlamentului. Legal ar putea fi ales presedinte din nou, dar configuratia rezultatelor de la anticipate nu lasa loc acestei optiuni, iar pierderea acelui ultim avantaj in fata Aliantei, diferenta de scaune in Parlament, face alegerea sa imposibila. In cazul in care parlamentarii moldoveni nu reusesc sa aleaga un presedinte, se va ajunge din nou la disolutia organului legislativ si noi alegeri anticipate, dupa modelul implementat de doua ori deja din 2009 incoace. Aceasta a rezultat in instabilitate politica si o campanie electorala permanenta pentru Prut.
Conflictul din interiorul coalitiei nu este singurul scandal iscat de candidatura fostei membre PCRM, acesta luand proportii diplomatice. In urma vizitei efectuate la Bruxelles de catre Vlad Filat, Zinaida Greceanii si Igor Dodon, la care face referire Ghimpu in declaratia de mai sus, seful Delegatiei Uniunii Europene la Chisinau, Dirk Schübel, a spus ca „Zinaida Greceanii este o candidatura buna la Presedintie”. Drept raspuns, ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, a reamintit ca „experienta Romaniei cu „guvernul Greceanii” nu a fost tocmai fericita: acuzatii, pana astazi nedovedite, de instigare la revolta si uzurpare a puterii pe 7 aprilie 2009, expulzarea ambasadorului Teodorescu, inchiderea frontierei de pe Prut… Ma bucur ca ambasadorul Schübel a avut o experienta mai placuta decat a noastra in perioada cand doamna Greceanii era prim-ministru”, arata ambasadorul Lazurca, citat de aceeasi sursa.
Diana Gabor
