Reorganizarea comunelor, contestată deja de primarii din Bistriţa-Năsăud

Şase localităţi rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud au intrat în „topul” unităţilor administrativ-teritoriale cu cea mai accentuată scădere procentuală a populaţiei din România. Conform unei liste întocmite recent de către Guvern, cele şase coumne se situează între primele 200 de localităţi din ţară care au pierdut din numărul de locuitori, raportat la cifrele statistice oficiale din ultimii 15 ani.

Numărul de locuitori ai comunelor Urmeniş, Miceştii de Cîmpie, Căianu Mic, Tîrlişua, Cetate şi Coşbuc s-a diminuat cu procente cuprinse între 30% şi 45% în perioada 1991-2012. Localităţile sunt listate într-o anexă a unui proiect de lege iniţiat de Guvernul României privind reclasificarea localităţilor, şi mai cuprinde pe lângă UAT-urile în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie şi pe cele care au în structura lor localităţi cu o populaţie mai mică de 100 de locuitori. Pentru toate aceste localităţi din ţară, guvernul propune o unificare administrativă la iniţiativa autorităţilor locale, susţinută de voinţa exprimată prin referendum local de către locuitori. Dacă vor dori să îşi mai păstreze statutul actual, comunele vizate vor trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025. Altfel, ele riscă începând cu data de 1 ianuarie 2026 să fie unificate cu localităţi învecinate, prin lege, de către Guvern.

Coşbuc: includerea satului Bichigiu la comuna Telciu, nu înseamnă depopulare

Conform datelor care au stat la baza studiului guvernamental, scăderi ale populaţiei cuprinse între 20 şi 50 de procente s-au înregistrat în aproape 50 de oraşe şi municipii şi circa 170 de comune din ţară. Veridicitatea lor este însă contestată de mai multe primării, printre care şi cele din judeţul Bistriţa-Năsăud, care spun că nu sunt conforme cu realitatea.

„Noi am făcut deja un memoriu pe care l-am înaintat către Institutul Naţional de Statistică, pentru că am considerat că distorsionează datele”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa primarul comunei Coşbuc, Ioan Pavelea.

„Scăderea numărului de locuitori ai comunei noastre nu se datorează depopulării, ci faptului că în anul 2004, prin referendum local, un întreg sat, Bichigiu, cu peste 1000 de locuitori, a trecut în componenţa comunei Telciu. Nu am primit încă răspuns de la ei, dar am informat deja şi prefectura judeţului de memoriul nostru”, ne-a mai precizat primarul.

Dacă înainte de referendumul local din 2004 comuna avea aproape 3.000 de locuitori, prin pierderea satului Bichigiu aceasta are acum  puţin sub 2000 de oameni.

„Aceasta nu o considerăm o scădere a numărului de locuitori prin depopulare, ci printr-o reorganizare care s-a produs în urma unui referendum local, Din acest motiv noi credem că nu ar trebui să fim desfiinţaţi ca şi unitate administrativ-teritorială. Eu cred că numai aceşti guvernanţi ştiu ce vor să facă, dar măcar ar trebui să stabilim adevărul şi să vorbim pe date concrete”, a mai declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Ioan Pavelea.

Căianu Mic ar trebui să fie pol rural, şi nicidecum altfel

O situaţie similară o regăsim şi în comuna Căianu Mic. La rândul ei, primăria de aici a pregătit un memoriu pe care doreşte să îl înainteze Guvernului, având în vedere că la elaborarea proiectului de act normativ, executivul nu s-a consultat nici cu UAT-urile din ţară şi nici cu prefecturile judeţene.

„Nu poţi desfiinţa o comună cum este Căianu Mic, care este cea mai mare comună de pe Valea Ţibleşului.  La noi scăderea numărului de locuitori se datorează trecerii în componenţa unei comune învecinate, Spermezeu, a două sate care au aparţinut de Căianu Mic până în 2004. Este vorba de satele Dobricel şi Dumbrăviţa. Cu toate acestea, am rămas cea mai mare comună din zonă, mai mare chiar şi decât Spermezeu”, spune primarul Paul Ştir.

Dacă în anul 2003, Căianu Mic avea 5.600 de locuitori, prin migraţia celor două sate s-a ajuns la o populaţie a comunei de circa 4.200 de locuitori.

Primarul Paul Ştir spune la rândul său că nu crede că o astfel de modificare administrativă poate fi considerată o depopulare, în condiţiile în care în proiectul propus de Guvern nu se ştie la ce fel de populaţie se face referire, populaţie stabilă, de domiciliu sau legală.

„Vă dau un exemplu. În fiecare vară, din comuna noastră pleacă la muncă în străinătate un număr de circa 200 de persoane. Şi aceasta poate fi considerată o scădere? Şi mai există problemă. Nu mi se pare normal ca în zona de câmpie a judeţului să existe două comune apropiate, Teaca şi Lechinţa, care să devină conform proiectului guvernamental poli rurali, şi în zona noastră niciuna. Dacă în cazul celorlalte propuneri, cum sunt Maieru şi Prundu Bârgăului acest lucru s-ar justifica, în cazul Lechinţa şi Teaca cred că e de ajuns doar una din localităţi. În zona noastră noi considerăm că tocmai comuna Căianu Mic ar fi îndreptăţită să capete acest rol, de pol rural, fiind aşa cum am spus cea mai mare localitate de pe Valea Ţibleşului. Noi suntem singura comună din zona Beclean, spre exemplu, care avem inclusiv învăţământ liceal, în care am investit numai în ultimii doi ani peste1,3 milioane de euro”, a explicat primarul Ştir.

Urmeniş, mai aproape de Teaca

Nici primarul din Urmeniş nu ştie pe ce criterii au fost calculate scăderile de populaţie, şi nici care este justeţea principiilor pe care se va face această reorganizare având în vedere că există multe UAT-uri din mediul rural cu populaţie mult mai mică.

„Silivaşu de Câmpie, cu 1000 de locuitori, nu este inclusă în lista respectivă. La ultimul recensământ noi am avut 2500 de locuitori. Este adevărat că populaţia este în scădere raportat la cifrele din 1991, dar aici există un factor natural de luat în considerare, şi anume rata natalităţii care este foarte mică”, spune Dumitru Tomşa, primarul comunei Urmeniş.

La ora actuală, Urmeniş are puţin peste 2200 de  oameni cu domiciliu în comună, iar în cazul unei reorganizări, ca apropiere de un eventual pol rural în zonă, primăria din localitate spune că are legături mai bune cu comuna Teaca decât cu Lechinţa.

Târlişua nu ştie de ce este pe listă

În ceea ce priveşte Târlişua, cu o populaţie de peste 3000 de locuitori (la recensămintele din 2002 şi cifra fiind de 3100, respectiv 3500 de persoane), primarul din localitate, Vlăduţ Purja, spune că nu ştie pe ce considerente a fost inclusă în listă, „Nu cunosc în detaliu proiectul propus de Guvern, dar vom studia problema, şi dacă este cazul vom formula o poziţie cu privire la această. Ceea ce pot să vă spun este că, cu 10 sate în componenţă şi peste 3000 de locuitori, suntem printre cele mai mari comune din zona noastră”, ne-a declarat el.

„Super-comunele” mai au, totuşi, de aşteptat

Prin proiectul de lege propus, executivul a introdus în forma actuală şi o altă noţiune, respectiv aceea de oraş cu caracteristici rurale. În privinţa localităţilor pur rurale, acestea sunt împărţite în comune poli rurali (comune cu rol de centre intercomunale la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de până la 25 de kilometri) şi alte comune. Satele componente ale comunelor precum şi cele care aparţin municipiilor şi oraşelor se vor a fi parte a reţelei de localităţi rurale. Dezvoltarea polilor-rurali, practic un fel de „super-comune”, este „sprijinită” de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară şi socio-culturală. Ele trebuie să aibă o populaţie de peste 2000 de locuitori. Noua lege vrea să aducă şi o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.

Din informaţiile noastre însă, tocmai modul pripit în care a fost elaborat acest proiect de act normativ, şi numeroaselor contestaţii privind justeţea cifrelor care au stat la baza studiului, iniţiatorii au luat decizia amânării punerii în dezbatere publică a actului normativ propus iniţial.