Luând în considerare aprobarea de catre Comitetului de Dezvoltare Rurala, structura institutionala a Comisiei Europene, în data de 20 februarie 2008 a Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR) si lansarea pe 3 martie 2008 de catre Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a primei sesiuni de proiecte, vom continua seria prezentarilor cu care v-am obisnuit tratând masura 322 a PNDR – Renovarea si dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale.
Dupa cum se mentioneaza si în comunicatul de presa al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, aprobarea PNDR vine ca rezultat al unor negocieri intense cu Uniunea Europeana, în urma carora Programul a fost adaptat la nevoile spatiului rural românesc. România va primi din partea Uniunii Europene, în urma aprobarii PNDR, un prim avans de 3, 5% din valoarea totala alocata de cca. 8 miliarde Euro, în vederea începerii primelor actiuni de finantare. Cele trei masuri din PNDR care au fost lansate în acest apel de proiecte sunt cele care vizeaza modernizarea exploatatiilor agricole – masura 121, cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere – masura 123, precum si dezvoltarea satelor si infrastructura rurala – masura 322. Primele doua au fost deja atinse în articolele anterioare.
Sprijinul prin masura 322 – Renovarea si dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale vizeaza investitii în spatiul rural pe trei directii: crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza, crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza si protejarea patrimoniului cultural de interes local si cel natural din spatiul rural. Datorita nevoilor existente în spatiul rural se urmareste accesarea fondurilor în principal printr-o abordare integrata. Aceasta este justificata prin gradul înalt de interdependenta a actiunilor si necesitatea modernizarii, renovarii si revitalizarii satelor.
Beneficiari eligibili
În categoria beneficiarilor eligibili ai masurii 322 se înscriu comunele, prin reprezentantii legali, Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI), realizate între doua sau mai multe comune, ONG- urile, asezamintele culturale si institutiile de cult, persoane fizice si juridice care detin în proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural sau natural de interes local. Este important de mentionat ca spatiul rural eligibil, în acceptiunea Ghidului solicitantului pentru aceasta masura, cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale împreuna cu satele componente, satele apartinatoare de orase nefiind eligibile. Un aspect important pentru beneficiarii din categoria autoritatilor locale este includerea proiectului în cadrul strategiei de dezvoltare socio-economica a comunei aprobata de Consiliul local si avizata de Consiliul Judetean.
În ceea ce priveste numarul de proiecte cu care se poate aplica difera, în principal, în functie de tipul de proiect. Orice beneficiar al masurii poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe întreaga perioada de programare (2007-2013), iar numarul proiectelor integrate nu este limitat ci doar conditionat de finalizarea celui început anterior. De asemenea, în cazul în care comuna este beneficiara, în cadrul acestei masuri, a unui proiect prin ADI –ul din care face parte, aceasta poate aplica ca si Consiliu Local pentru un alt proiect de investitii.
Un aspect comun eligibilitatii tuturor proiectelor este ca studiul de fezabilitate sa fie actual si întocmit confom continutului cadru si metodologiei stipulate în Hotarârea de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.
Lista cheltuielilor
Actiunile eligibile acestei masuri sunt grupate pe cele trei directii ale sprijinului mentionate anterior. În baza acestora a rezultat o lista a cheltuielilor eligibile pentru a caror decontare se acorda fonduri. Astfel, pentru crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza cheltuielile eligibile sunt cele cu investitii în statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare, înfiintarea, extinderea si îmbunatatirea retelei publice de apa si apa uzata pentru localitatile rurale având sub 10.000 populatie echivalenta, înfiintarea de drumuri noi, extinderea si îmbunatatirea retelei de drumuri de interes local ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative, prima înfiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si/ sau a retelei publice de iluminat si, de asemenea, a celei de alimentare cu gaz. Cheltuielile privind bransarea consumatorilor la retelele de utilitati nu sunt eligile.
Actiunile pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala genereaza cheltuieli din care eligibile sunt cele cu: înfiintarea, amenajarea spatiilor de recreere pentru populatia rurala, renovarea cladirilor publice (nu este permisa extinderea), prima înfiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale (dotarea este eligibila doar ca actiune dependenta crearii infrastructurii), achizitia de microbuze pentru transportul public al comunitatii locale, în zonele unde o astfel de interventie nu este atractiva pentru companiile private dar indispensabila pentru comunitate, achizitia de utilaje si echipamente pentru serviciile publice daca fac parte din investitia initiala pentru înfiintarea acestora (de deszapezire, întretinere spatii verzi, etc.), investitii de renovare, modernizare si dotarea aferenta a asezamintelor culturale.
Proiectele sau actiunile ce vizeaza protejarea patrimoniului cultural si natural de interes local vor avea la baza studii realizate exclusiv de persoane atestate în domeniu. Acestea vor viza restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural – grupa B si natural din spatiul rural, studii cu privire la patrimoniul cultural si achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia acestuia.
Din categoria cheltuielilor eligibile fac parte si costurile generale legate de întocmirea proiectului (taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, etc.) în limita a maxim 10% din valoarea eligibila a proiectului, în cazul proiectelor care prevad constructii si maxim 5% pentru cele care nu prevad constructii. Înainte de a atinge aspectul valorii finantarii, este important de mentionat faptul ca un proiect integrat presupune combinarea în acelasi proiect a cel putin 2 actiuni din cadrul aceleiasi directii sau din directii de actiune diferite. Actiunea sau actiunile secundare din cadrul proiectului integrat pot detine o pondere de minim 10% din valoarea totala eligibila a proiectului în cauza.
Intensitatea sprijinului acordat în cadrul masurii 322 va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit si de 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Proiectele care beneficiaza de sprijin de 100% nu vor depasi ca valoare totala eligibila:
• 1 milion de euro în cazul unui proiect individual de investitii în infrastructura de baza având ca beneficiar un Consiliu Local;
• 3 milioane de euro în cazul unui proiect individual de investitii în infrastructura de baza având ca beneficiar o ADI;
• 2,5 milioane de euro în cazul unui proiect integrat având ca beneficiar un Consiliu Local;
• 6 milioane de euro în cazul unui proiect integrat având ca beneficiar o ADI;
• 500.000 de euro în cazul unui proiect individual pentru celelalte tipuri de actiuni vizate de aceasta masura, altele decât cele mentionate mai sus.
Proiectele generatoare de profit, cu o intensitate a sprijinului de 70% din totalul cheltuielilor eligibile, se încadreaza în schema de ajutor de minimis, volumul sprijinului neputând sa depaseasca 200.000 de euro de beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali.
Cheltuielile proiectului sunt considerate eligibile în cazul în care se încadreaza în categoriile mentionate, în marjele de finantare si respecta prevederile legale privind achizitiile publice. Durata maxima de executie a Contractului de finantare este de 3 ani, pentru proiecte care prevad constructii, si de maxim 2 ani pentru proiecte care prevad investitii în achizitii simple de utilaje, instalatii, echipamente si dotari noi, de mijloace de transport specializate, precum si a altor mijloace de transport stabilite prin fisa masurii.
Dan Apostol – Asociat la firma de consultanta MURESAN DRAGOS APOSTOL srl – Partenera RGIC Consultanta SRL – Bucuresti. Pentru detalii va puteti adresa la sediul firmei din Cluj-Napoca, Str. Decebal nr.69, la telefon 0722.362.726 sau prin e-mail, la adresa: office@mmda.ro
