Regiunea gastronomică Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud” a fost inclusă în Traseul gastronomiei tradiționale românești, unde vor fi promovate, cu acest prilej, punctele de gastronomie locală din județ, cramele și oeno-pensiunile sau producătorii de produse tradiționale artizanale. De asemenea, vor fi puși în lumină și producătorii agro-alimentari cu certificate de calitate – produs montan, produse bio și mărci înregistrate.
Pentru a răspunde interesului crescut față de experiențe gastronomice complete și complexe, în Bistrița-Năsăud a fost identificată o soluție unică: mixul „puncte de gastronomie locală – produse tradiționale și cu specific local – oeno experiențe”. Această soluție este inclusă și în Strategia de dezvoltare a județului 2021‐2027 – transmite într-un comunicat Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud”.
Soluția se pliază perfect pe strategia Uniunii Europene – „Din fermă, în furculiță”. Ea aduce în farfuriile clienților / turiștilor, materia primă din gospodăria sau ferma proprie, din comunitatea locală sau comunitățile învecinate, de la producătorii locali.
Acest tip are o funcțiune economică directă, contribuind la asigurarea și creșterea veniturilor producătorilor și furnizorilor de servicii de alimentație publică cu specific local. În cazul județului Bistrița-Năsăud, este vorba de confluența a trei culturi: română, maghiară și săsească. În același timp, contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism cum ar fi turismul rural, ecoturismul, turism cultural, enoturismul.
„Este, spre exemplu, tipul de experiență pe care îl caută călătorii de pe Via Transilvanica. Astfel, gospodăriile țărănești, asociațiile de producători, societățile cooperatiste agricole, fermele, procesatorii locali și cramele pot susține, împreună, dezvoltarea durabilă a comunităților rurale prin valorificarea superioară a produselor locale”, subliniază Asociația Produs în Bistrița-Năsăud.
Pornind de la aceste premise, au fost definite dimensiunile specifice ale Regiunii gastronomice „Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud”. În baza acestora, au fost definite și elementele gastronomice distinctive, grupate pe „rute” menite să asigure, în mod armonios, continuitatea Traseului gastronomiei tradiționale românești. Se deschide astfel în mod direct poarta spre Maramureș, Bucovina – în conexiune cu „rutele” spre Podișul/ Câmpia Transilvaniei.
Rutele gastronomice Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud identificate sunt:
- Zona Bârgău – Călimani, cu două „trasee”:
1.1 Valea Bârgăului – Pasul Tihuța – Poarta principală spre Bucovina,
1.2. Călimani – legătura cu Podișul Transilvaniei;
- Țara Năsăudului sau Poarta spre Maramureș;
- Ținutul Haiducilor – legătura cu centrul Transilvaniei; Ținutul Someșului Superior și Ilvelor – o altă Poartă spre provincia istorică Bucovina;
- Via Nösnerlandia – legătura cu Câmpia Transilvaniei.
Obiectivul propus de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în baza Fișei, documentată și elaborată de Asociația ”Produs în Bistrița-Năsăud”, a întrunit punctajul pentru a fi selectat spre promovare în cadrul Traseului gastronomiei tradiționale românești.
Este una din cele 12 rute turistice / culturale stabilite la nivel național și a căror realizare și promovare este susținută prin PNRR, componenta 11, Turism și cultură.
În Traseul național al gastronomiei tradiționale, alături de Regiunea gastronomică Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud, au mai fost selectate alte 29 de regiuni sau microregiuni.
Promovarea rutelor va include marcarea și semnalizarea rutei/obiectivelor incluse în cadrul fiecărei rute turistice/ culturale. Totodată, se va crea și o ofertă culturală integrată. Rutele gastronomice vor fi promovate atât online, cât și offline, la nivel național și international.
Traseul național al gastronomiei tradiționale românești va beneficia inclusiv de activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României. Un furnizor unic se va ocupa de inventariere, digitalizare, documentare și proiectare, scrie Bistriteanul.ro.
Citește și: Bărbat din Rebra, dat dispărut de familie, căutat de polițiști
