După numărarea totală a voturilor din toate secţiile de votare, prezenţa la referendum a fost de 50,95%, din care 88,84% dintre alegători au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, iar 77,78% pentru Parlamentul unicameral. Astfel, 9.320.240 de români au votat pentru referndum, acesta întrunind numărul de voturi necesar pentru a fi validat. „Avem cel mai mare motiv de bucurie, satisfacţia că referendumul pentru Parlamentul unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300, a fost validat”, a declarat Băsescu.
Cu zâmbetul pe buze
Preşedintele României, Traian Băsescu nu a mai aşteptat duminica trecută ca BEC să comunice dacă au fost prezenţi 50% dintre alegători la urne, că a şi anunţat validarea referendumului. „Peste 50% din electorat au votat „DA” pentru referendum. Sau, mai corect, emoţia îmi joacă feste, peste 50% s-au prezentat la vot şi probabil peste 80% au votat „DA”. Este o victorie deja obţinută de români împotriva clasei politice care nu a vrut să răspundă de bunăvoie solicitărilor lor”, a declarat Băsescu. Cu toate că i-a deranjat diferenţa mică de voturi dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană, liberal-democraţii s-au consolat cu ideea că referendumul a fost validat.
Revizuirea Constituţiei pe baza referendumului
După aflarea rezultatelor parţiale, Traian Băsescu i-a propus lui Mircea Geoană să introducă în campania sa electorală şi tema revizuirii Consituţiei pe baza referendumului validat. „Imediat după validarea referendumului, voi cere să convocăm de urgenţă Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei. Poporul român a ales preşedinţii, dar este pentru prima dată când din votul acestora, politicienii trebuie să revizuiască Constituţia. Şi nu oricum, s-o coafeze ca-n 2003, s-o revizuiască fundamental”, a declarat Traian Băsescu. Preşedintele ţării a catalagot această victorie ca fiind una a românilor „împotriva unei clase politice care nu a vrut să răspundă solicitărilor românilor”. După părerea lui Băsescu acest referendum ar fi putut fi evitat dacă majoritatea din Parlament răspundea solicitărilor pe care le-a făcut privind revizuirea Constituţiei, deoarece românii doresc un stat modern, flexibil şi instituţii care să răspundă repede nevoilor lor. Constituţia poate fi modificată cu votul a două treimi din parlamentari sau prin referendum. Legea supremă a fost adoptată în 1994 şi ulterior modificată în anul 2000, astfel încât preşedintele ţării să fie ales de Parlament şi nu prin vot direct.
Referendumul contestat
Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu a înregistrat la Curtea Constituţională o contestaţie privind nerespectarea procedurii de organizare a referendumului. Acesta a explicat că s-a adresat Curţii Constituţionale, pe baza aceluiaşi motiv cu care s-a adresat şi Curţii de Apel Bucureşt, unde a cerut suspendarea decretului privind referendumul din 22 noiembrie. De asemenea, Pârvulescu a afirmat că a contestat referendumul pentru a demonstra că acesta este un act administrativ şi că poate fi judecat. Avocatul Asociaţiei Pro Democraţia a specificat că a depus contestaţia în baza articolului 146 litera i din Constituţie, potrivit căruia “veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia”. La dezbaterile care au avut loc săptămâna trecută, avocatul ONG a susţinut că decretul prezidenţial prin care s-a decis organizarea referendumului ar trebui suspendat, pentru că ar fi ilegal, deoarece preşedintele a luat deja decizia de a transforma Parlamnetul în unul unicameral şi de a reduce numărul de parlamentari, având nevoie doar de aprobarea românilor. Potrivit avocatului, referendumul ar fi trebuit suspendat deoarece preşedintele nu a făcut nicio campanie de informare a populaţiei pe tema reducerii numărului de parlamentari, ci mai degrabă preşedinţia a făcut o propagandă, specific statului totalitar. Astfel, în data de 11 noiembrie, Asociaţia Pro Democraţia a depus la Curte de Apel Bucureşti o cerere care vizează suspendarea referendumului. “Este vorba, în primul rând, de o plângere administrativă prealabilă, pe care am depus-o în această dimineaţă la Palatul Cotroceni şi care este susţinută de cele două organizaţii, Agenţia pentru Monitorizarea Presei şi Pro Democraţia. O plângere care pune în evidenţă o serie de iregularităţi cu privire la referendum. Tot în această dimineaţă (n.r. 11 noiembrie) a fost depusă, la Curtea de Apel Bucureşti, la Secţia 8 – Contencios administrativ, o cerere de suspendare a referendumului. Această cerere de suspendare este făcută până când procedura administrativă de care vă vorbim, o procedură de contencios administrativ, va avea o soluţie într-o direcţie sau alta", a declarat Cristian Pârvulescu.
Referendum ilegal?
În România, există în vigoare Legea nr.3/2000 care reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului şi care prevede revizuirea Constituţiei, demiterea preşedintelui şi problemele de interes naţional. Referendumurile pentru revizuirea Constituţiei se desfăşoară în baza unei legi, însă doar referendumul pentru aprobarea unor probleme de interes naţional se poate desfăşura în baza unui decret prezidenţial. În problemele de interes naţional nu se regăseşte modificarea structurii Parlamentului, deoarece structura acestei autorităţi este stabilită de Constituţie la art. 61 alin. 2, unde Parlamentul este fomat din Camera Deputaţilor şi Senat. De asemenea, modificarea structurii Parlamentului României nu poate fi hotărâtă printr-un referendum organizat în baza unui decret al preşedintelui, emis în baza prevederilor art. 12 din Legea 3/2000, din simplul motiv că, pentru transformarea acestei autorităţi dintr-un organism bicameral în unul monocameral, este necesară iniţierea şi adpotarea unei legi de modificare a Constituţiei, procedură prevăzută de art. 6 din Legea nr. 3 din 2009. De asemenea, art. 150 prevede "revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot”.
Beatrice Golondzac
