Trei deputaţi au făcut un proiect de lege prin care executorii bancari vor putea deveni, fără a absolvi nici un exemen, executori judecătoreşti. Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJR) îi acuză pe iniţiatorii acestui proiect că favorizează băncile la care sunt angajaţi executorii bancari care servesc interesele private ale angajatorilor. În replică, executorii bancari spun că astfel se sparge monopolul castei executorilor judecătoreşti. Printre cei trei deputaţi se numără şi clujeanul Daniel Buda, deputat PD-L, care este şi preşedintele Comisiei juridice din cadrul Camerei Deputaţilor şi care ţine în chirie sediul Camerei Executorilor Judecătoreşti Cluj.
“Executorii aparţinând corpurilor proprii de executoriorganizate de instituţiile de creditşi alte entităţi care aparţin grupului acestora, şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţii financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care desfăsoară activitate de executor care desfosoară activitate în cadrul acestora au, la data expirării termenului prevăzut la aliniatul 3, o vechime de cel puţin 2 ani în această activitate şi îndeplinesc condiţiile generale prevăzute de art 15, lit a-f din Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti, vor fi numiţi, la cere, în funcţia de executor judecătoresc”, este propunerea legislativă iniţiată de deputaţii Daniel Buda (PD-L), Bogdan Ciucă (PNL) şi Gabriel Andronache (PD-L). Proiectul a primit avizul favorabil din partea Guvernului, dar a fost respins de Senat şi retrimis la dezbateri pentru că membrii Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au dat un aviz negativ, la fel ca şi colegii lor din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
În mod concret, dacă această modificare legislativă ar intra în vigoare, toţi executorii băncilor sau a instituţiilor financiar nebancare (IFN-urile) de genul Provident, ar beneficia de întreaga susţinere a legii pentru a îi executa pe datornici, fără să mai facă distincţia între cei de bună credinţă şi cei de rea credinţă.
Dacă un executor judecătoresc face o executare silită în urma unui proces în care datornicul are posibilitatea de a se apăra sau de a eşalona datoria pe care o are de plătit, executorul bancar acţionează exclusiv în interesul angajatorului, adică a băncii. Spre exemplu, sunt numeroase cazurile în care băncile îşi înfiinţează o societate comercială căreia îi vând creditele neperformante. În această categorie se pot înscrie şi cei care au avut probleme în a plăti rata doar o lună de zile. Ulterior, societatea care a cumpărat datoria (creanţa) poate schimba contractul de creditare şi, în loc de 10 ani (perioadă de returnare a sumei împrumutate), poate cere recuperarea sumei totale în doar un an de zile. Dacă datornicul nu poate plăti, spre exemplu, 20.000 de euro într-un an, societatea care a cumpărat creanţa poate cere executarea bunului cu care a fost girat împrumutul şi apelează la un executor care ar avea întreg suportul legal să scoată oamenii în stradă fără nici un drept de apel.
Recuperatorii băncilor egali cu judecătorii
Pe de ală parte, iniţiatorii acestui proiect susţin că doresc să îi scutească pe cei care au luat credite de firmele de recuperare sau executorii bancari şi că se doreşte unificarea celor două meserii, cea de executor bancar, care ar urma să dispară, cu cea de executor judecătoresc. Principala nemulţumire a executorilor judecătoreşti este că, în casta lor ar intra un val de concurenţi fără să dea nici un examen, în situaţia în care, acum pot deveni executori judecătoreşti, fără să dea examen, doar procurorii, judecătorii şi avocaţii care au o vechime de cel puţin 5 ani.
Mai mult, conform reprezentanţilor UNEJR, proiectul de lege ”are viciul că nu ia în considerare sistemul, unitar şi coerent, de admitere în profesia de executor judecătoresc ca executor definitiv, întrucât legea prevede ca această calitate de executor judecătoresc se dobândeşte în trei modalităţi. Pe bază de examen sau concurs, după efectuarea stagiului de 2 ani de executor judecătoresc, pe baza de examen sau concurs de către persoane care au îndeplinit timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică, sau fără examen doar dacă persoana respectivă a exercitat timp de 5 ani profesia de judecător, procuror sau avocat. Echivalarea executorilor bancari cu persoanele care au exercitat profesile enumerate limitativ în lege ca profesii ce îndreptăţesc la acces fără examen este, fără a contesta experienţa şi valoarea profesională a multor executori bancari, o soluţie curajoasă, însă evaluarea executorilor bancari la un nivel superior foştilor judecători, avocaţi sau procurori apare ca fiind nu doar neprincipială, ci nerealista”, arată reprezentanţii UNEJR.
Executorii bancari vor puteri depline
În replică, executorii bancari spun că proiectul de lege este necesar pentru a se “sparge” monopolul instituit de casta executorilor judecătoreşti.
“Când s-a publicat Legea 188, în această castă s-a intrat fără să dea vreun examen sau să se plătească vreo taxă. Plus că nimeni nu vrea să vadă că acest proiect de lege a fost susţinut de toţi cei de Ministerul Justiţiei, de membrii Comisiei de Buget, Comisiei Juridice din camera Deputaţilor, de CSM, de Asociaţia Executorilor Bancari din România, de Guvernul României, etc. Singurii care sunt împotrivă sunt cei din comisiile de la Senat şi cei de la UNEJR. Este anormal să plăteşti o taxă de vreo 5.000 de euro ca să ajungi executor judecătoresc, asta dacă nu eşti rudă cu unul din această castă ca să fii scutit de taxă”, spune Andrei Chirilă, executor bancar.
În momentul de faţă, în românia sunt 537 de executori judecătoreşti, dintre care în cadrul Camerei Executorilor Judecătoreşti Cluj lucrează 37 de executori.
“În ianuarie, la examenul pentru executori judecătoreşti din 100 de candidaţi la nivel naţional au promovat doar 15, deci modul de intrare în această profesie nu este tocmai uşor. Majoritatea executorilor bancari lucrează la normă pentru că asa sunt plătiţi. Cum ar fi, ca peste noapte, să se dea o lege prin care asistenţii să devină doctori şi meşterii să devină ingineri?! Trebuie să înţelegeţi că executorul bancar va apăra mereu drepturile băncilor, nu pe cel al datornicului, care poate că are motivele lui legitime pentru care a întârziat cu plata unei rate. Cum ar fi dacă pentru 500 de euro, care poate fi suma unei rate, să vină banca şi să-şi scoata casa la vânzare”, spune unul dintre executorii judecătoreşti clujeni.
De remarcat este faptul că, sediul Camerei Executorilor Judecătoreşti Cluj se află în chirie la deputatul Daniel Buda, unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege.
Statutul UNEJ
Art. 51.
(2) Persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să îşi înceapă activitatea primind avizul Camerei pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după ce fac dovada achitării sumei de 5.000 euro, calculată la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, din care 80% se vor vira în contul Camerei în circumscripţia căreia îşi vor desfăşura activitatea şi 20% se vor vira în contul Uniunii.
Art 53
i) Sunt scutite de plata taxelor de înscriere şi participare la examen, precum şi de plata taxei de intrare în profesie rudele şi afinii de gradul I ai executorilor judecătoreşti în funcţie.
Răzvan Robu
