Atelierul “Reconciliere prin practici restaurative”, care face parte din cadrul proiectului I4P România – Pregătirea Reţelei ”Infrastructuri pentru Pace România”, a avut loc la Biblioteca Județeană ”George Coșbuc”, la data ede 7 octombrie.
Proiectul răspunde nevoilor de intervenţie a societăţii civile și administrației publice în situaţii de conflicte de natură identitară.
Justiția restaurativă este practic o justiție a inteligenței și a emoțiilor. Este un proces de durată care se bazează pe încredere. De regulă, infracțiunile produc răni sociale și emoționale oamenilor și relațiilor, iar acest nou concept ajută la vindecarea tuturor acestor traume. Este mult mai eficientă decât justiția tradițională,spun specialistii, în care vocile victimelor sunt mai puțin ascultate, motiv pentru care se evită orice fel de răzbunare, iar stresul post-traumatic este mult mai redus.
„Ce voi discuta astăzi este o mică parte, dar urmează să le pun la dispoziție participanților, atât suportul de curs pentru practicile restaurative, cât și următoarele ghiduri care vor fi elaborate la finalul acestui proiect. Undeva anul viitor în primăvară se va întâmpla. Cuprinde mai multe practici de intervenție în conflicte, dar și mai mulți specialiști. În funcție de situația specifică, pornind de la caz individual de victimă-agresor, până la comunități unde se produc anumite evenimente, putem să le numim infracțiuni, sau orice alte abateri de la normele și conduita morală a acelei comunități. Comunicarea este principalul mod de a se transforma acea situație conflictuală sau dacă discutăm unde s-a produs deja un eveniment, urmările acelui gest, comunicare fără de care nu se poate ajunge la un dialog și se încearcă și se merge până în așa fel încât victima și agresorul să ajungă să stea față în față, pentru a discuta acel moment, agresorul să ajungă să conștientizeze gestul lui și să își asume responsabilitatea. Să găsească împreună cu victima modalități sau acțiuni pe care să le facă pentru a încerca să repare gestul lui, iar victima să poată să treacă mai ușor peste traumele produse în urma acelui eveniment. Comunicarea este fundamentală spre deosebire de sistemul clasic de justiție, unde victima și agresorul nu se întâlnesc, deși sunt actorii principali, sunt două voci care nu sunt auzite. în sala de judecată. În practicile restaurative, în justiția alternativă pe care o propunem atât noi, dar și alte țări unde există deja o practică și o experiență, victima și agresorul sunt principalii actori. Vocile lor sunt auzite, au posibilitatea să vorbească, să spună ceea ce au simțit. Este foarte important să știm ce a simțit fiecare. Deci este nevoie de mai mulți spercialiști. Vorbim de traume și de urmări care se pot întinde pe termen lung și este de un proces de transformare și de vindecare și alături de specialiști cum ar fi mediatorii, negociatorii, peacemakerii, sigur că trebuie să lucreze, poate și un psiholog, sau alți specialiuși, de asemenea și membrii familiei sau membrii comunității care pot să suțină și să vină cu soluții pentru acea problemă. Deci aiciaducem ămpreună pe toți cei care pot să aducă un pluspentru a transforma acel eveniment în ceva pozitiv pe termen lung. Aici sunt vizate relațiile dintre cei implicați într-un conflict, în primul rând”, a precizat vicepreședinte al Corpului Profesional al Mediatorilor din BN, Răzvan Cîtu.
Participanții au primi gratuit “Ghidul de abordare și rezolvare a conflictelor de natură identitară”, și de asemenea, vor avea acces la selecția pentru cea de-a treia etapă de formare în cadrul Rețelei.
Organizatori atelierului, sunt “I4P România”, “Birou de Mediator – Cîtu Răzvan” (Multiplicator) și Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud.
