Direcția Apelor Someș-Tisa se pregătește pentru cele mai importante lucrări care implică Lacul Colibița de când s-a construit și până acum. De curând, instituția a cerut avizele necesare de la Agenția pentru Protecția Mediului pentru a putea începe lucrările.
Acestea presupun reabilitarea instalațiilor și a cuvelor din lac, precum și a albiei minore a râului Bistrița pe raza localităților Bistrița-Bârgăului, Tiha Bârgăului, Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Livezile, Unirea, Bistrița, Viișoara și Sărata.
„Costurile acestor reabilitări se pare că vor trece de 25 de milioane de euro și vor presupune golirea totală a lacului, operațiune care se face pentru prima dată în ultimii 30 de ani de când există barajul”, se arată într-un comunicat.
Cu această ocazie vor fi elucidate și misterele care acompaniază acest lac de decenii bune.
„Golirea totală se preconizează că se va face în 3-5 luni, respectiv în perioada noiembrie-martie. După golirea acumulării se estimează că lucrările de mărire a gradului de siguranță a barajului vor dura 150-180 de zile. Durata de reumplere a acumulării va depinde de mărimea debitului afluent pe râul Bistrița Ardeleană”, se arată în documentele depuse la APM de către Direcția Apelor Someș-Tisa.
În anul 1977 sătenii din Colibiţa au aflat că viaţa lor se va schimba pentru totdeauna, că satul lor liniştit va dispărea şi că în locul său va apărea un imens lac de acumulare. Şi-au strămutat casele, biserica şi cimitirul şi au făcut loc barajului care poartă şi astăzi numele satului construit pe cursul râului Bistriţa Ardeleană.
Lacul artificial de acumulare de la Colibiţa, situat la altitudinea de 900 metri, ocupă o suprafaţă de 270 hectare, are 13 kilometri lungime şi un volum estimat de 65 milioane metri cubi de apă. Construcţia este amplasată pe raza comunei Bistriţa Bârgăului, accesul în zonă făcându-se din DN 17, prin DJ 173A. Lucrările la barajul construit cu scop hidroenergetic au început în anul 1977 şi s-au finalizat 14 ani mai târziu.
Faptul că lacul a fost creat peste satul lor i-a nemulţumit pe oamenii de acolo, astfel că poveştile legate de blestemele aruncate asupra lacului pot avea un substrat de adevăr. Se spune că lacul îşi cere în fiecare an tributul – deşi trec ani la rând fără ca cineva să se înece în apele întunecate ale acestuia, dar şi că există un blestem ca lucrările la drumul care duce la baraj să nu se termine niciodată – chestiune care ţine mai mult de alocările de la bugetul judeţean, până acum fiind modernizat drumul din apropierea lacului, în jurul căruia a apărut o adevărată staţiune turistică.
Se spune despre Colibiţa că are o frumuseţe sălbatică şi că aerul de aici este la fel de ozonat ca cel pe care îl respiră elveţienii. Şi este adevărat, peisajele de aici sunt cu adevărat spectaculoase. Înconjurată de păduri de brazi şi molizi şi de stânci, Colibiţa este o destinaţie turistică ce promite să crească de la an la an.
Lacul de acumulare, rezervaţiile peisagistice Stâncile Tătarului şi Cheile Bistriţei Ardelene, cu Cascada Diavolului, precum şi rezervaţia naturală Tăul Zânelor sunt locuri care atrag turiştii an de an. La început au fost bistriţenii care urcau cu cortul până la lac, pe urmă au început să apară, încet-încet, casele de vacanţă, pensiunile, ajungându-se acum până la resorturi de patru stele şi turişti din întreaga ţară şi din străinătate.
Zona este într-o continuă transformare, iar numărul tot mai mare de construcţii a făcut ca accesul la lac să fie restricţionat total pentru omul obişnuit.
Peste câţiva ani, s-ar putea ca turiştii să vină la Colibiţa şi pentru a schia. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud are în vedere construirea unui domeniu schiabil în zona Văii Bârgăului şi deja au început demersurile pentru achiziţionarea unui teren cu deschidere la lacul de acumulare, în scopul amenajării unei zone de agrement şi de camping.
În strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020 se vorbeşte despre “valorificarea superioară a lacului Colibiţa (ex. schi nautic, scufundări, canotaj, pescuit sportiv etc.)”, dar şi despre “dezvoltarea agro-turismului (Colibiţa, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea pensiunilor, dezvoltarea serviciilor integrate de marketing şi informare, accesul facil la internet şi la bancomate, precum şi realizarea de evenimente tematice pentru diverse grupuri ţintă pe tot parcursul anului”.
Toate acestea dovedesc că păşim încă pe un teren virgin când este vorba despre Colibiţa, care aspiră la titlul de staţiune turistică. Mai sunt însă paşi importanţi de făcut, atât în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi de apă-canal, cât şi în infrastructura turistică, iar fondurile europene par a fi, în viziunea administraţiei judeţene, cea mai sigură modalitate de a asigura transformarea zonei într-o staţiune de interes naţional.
