Asigurarea de Răspundere Civilă Auto (RCA) este una dintre taxele impuse de stat tuturor soferilor din ţară. Modul în care este aplicată această taxă este supravegheat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), o instituţie de stat care trebuie să supravegheze ca plătitorii de RCA să nu fie supuşi abuzurilor de către companiile de asigurări. Ori, în dulcele stil românesc, în ultimii cinci ani, asigurarea RCA a fost majorată pentru muritorii de rând, iar contribuţiile către stat ale companiilor de asigurări au scăzut.
În ultimii cinci ani, asigurarea RCA s-a majorat considerabil. Pentru o firmă care deţine o Dacie cu un motor de până în 1400 cmc, acum taxa RCA este cuprinsă între 698 de lei şi 1176 de lei. În 2005, pentru acelaşi tip de maşină, societatea respectivă trebuia să plătească circa 350 de lei. La o persoană fizică, pentru aceeaşi maşină, acum taxa RCA este cuprinsă între 318 şi 572 de lei. La fel, în urmă cu cinci ani, pentru persoanele fizice RCA-ul era de circa 172 de lei.
Din banii primiţi de companiile de asigurări, o parte din aceste sume merg la bugetul de stat sub forma unor taxe. În mod ciudat, în timp ce RCA-ul a crescut pentru plătitori, asiguratorilor li s-au redus impozitele pe care trebuie să le plătească. În urmă cu cinci ani, în România a fost deschis Fondul de Protecţie al Victimelor Străzii, o asociaţie susţinută de bugetul naţional care îi despăgubeşte pe cei care au fost accidentaţi iar autorul accidentului a fugit de la locul accidentul, iar victima se află în imposibilitatea de a trage pe cineva la răspundere.
La începutul anului, parlamentarii români au decis ca taxa pe care firmele de asigurări o varsă în condurile acestei asociaţii să se diminueze de la 1,5% din RCA-ul plătit la 0,3%. În mod normal, această decizie ar fi trebuit să aibă un efect şi asupra taxei RCA, adică ele să scadă, lucru care nu s-a mai întâmplat. Astfel că această diferenţă, în loc să rămână în buzunarele plătitorului de RCA sau să meargă în conturile asociaţiei care îi despăgubeşte pe cei care au suferit accidente rutiere cauzate de autori necunoscuţi, rămâne în conturile firmelor de asigurări.
“Problema este foarte gravă pentru că s-a tăiat o parte considerabilă din bugetul care ne revenea anual. Cu toate acestea, plăţile făcute de noi au crescut de la an la an, şi cred că pe viitor vor fi şi mai multe dosare. De la începutul anului, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a plătit daune de 2,8 ori mai mari în primele opt luni. Adică s-au făcut plăţi de despăgubire de 4,5 milioane lei, de 2,8 ori mai mult decât în acelaşi interval din 2009. În acelaşi timp, numărul dosarelor a sporit cu 30%, deci vă puteţi imagina că, la un moment dat, se va intra în imposibilitate de plată”, a declarat Cosmin N., din cadrul FPVS.
Asigurări pentru maniaci
Tot la începutul acestui an, parlamentarii au mai făcut o concesie prin care firmele de asigurări câştigă şi mai mult de pe urma asigurărilor RCA. Firmele care emit RCA-uri trebuiau să plătească, până acum, o taxă de funcţionare care era de 1,25% din fiecare poliţă, dar, graţie înţelegerii Executivului, taxa a fost micşorată la 1%. O altă reducere de care beneficiază firmele de asigurări a fost operată prin intermediul “arbitrului” pieţei de asigurări, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), care in urmă cu doi ani a redus contribuţia pe care firmele de asigurări trebuie să o plătească la Fondul de Garantare al Asiguraţilor, de la 1% la 0,8%. Acest fond a apărut pentru ca în cazul în care o firmă de asigurări dă faliment, despăgubiţii să poată primi ceva. După toate aceste reduceri acordate firmelor de asigurări, valoarea RCA nu a scăzut până acum, ba mai mult, asigurarea obligatorie auto s-a majorat simţitor în fiecare an.
Mai mult, firmele de asigurare se folosesc de tot felul de tertipuri prin care să îi despăgupească cu mai puţini bani pe cei care au suferit diferite daune. “În cazul unei daune totale, legea evaluarii pare corecta, are trei variante, în funcţie de starea maşinii. Însă, poţi primi preţul pieţei doar dacă maşina este întreţinută de un maniac sau de cineva care nu conduce în România, unde nisipul şi bolovanii zboară în imediata apropie a părţii carosabile. Spre exemplu, dacă vopseaua maşinii are cel putin un centimetru pătrat deteriorat din altă cauză decât cea a accidentul, asiguratul este încadrat la o clasa inferioară preţului pieţei şi va primi numai 75% din suma oricum subevaluată”, explică Liviu Seplecan, expert în poliţe RCA.
El mai adaugă şi faptul că, în cazul unei daune, firmele de asigurări au diferite service-uri preferate care lucrează mai ieftin şi, implicit, mai prost. Clujeanul Mihai Rad spune că avea o asigurare completă (CASCO) la Omniasig, dar atunci când a avut un accident, firma de asigurări i-a spus că are de ales între un service preferat de Omniasig sau să-şi plătească singur reparaţiile şi apoi să umble după decontarea banilor. “M-a lovit cineva cu maşina şi am vrut să merg la service-ul reprezentanţei de unde am luat Skoda, că-i ştiam pe băieţii de acolo, că lucrează bine. La Omniasig, firma de asigurări, mi s-a spus că la service-ul Skoda e prea scump şi mi-au dat o listă cu service-urile unde să merg. Mi-au zis că, dacă vreau totuşi să merg la cei de la Skoda, să plătesc eu reparaţiile şi după aia să umblu după asigurator să recuperez banii. Aşa că m-am dus unde mi-au zis ei. Nu mi-a convenit, dar ce să fac”, spune Mihai Rad. Un alt clujean, care are asigurarea auto la BCR, spune că reprezentantul firmei i-a spus “Păi de ce să mergi la reprezentanţă? Ei plătesc? Nu! Noi plătim şi noi îţi spunem unde să mergi pentru reparaţii”, şi clujeanului i s-a pus în faţă o listă cu câteva service-uri preferate de BCR Asigurări Auto.
Avere şi CV de om asigurat
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), este condusă de Angela Toncescu, şi de încă sase membrii ai unui consiliu, toţi numiţi pe criterii politice. Şeful CSA face parte din PNL şi până să ocupe această funcţie a făcut parte din consiliul de administraţie al Asirom şi din conducerea RAI. În urmă cu doi ani, Toncescu a fost amendată cu doar circa 150 de euro pentru că nu şi-a completat corespunzător declaraţia de avere. La data respectivă, ea a omis să mai specifice că avea acţiuni la mai multe societăţi comerciale asociate cu ASIROM şi la ASIROM-Concordia Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative SA.
Nici în momentul de faţă, declaraţia de avere a şefului CSA, Angela Toncescu, nu este completată corespunzător, fapt care, în mod normal, atrage o serie de răspunderi penale. Ea deţine jumătate dintr-un teren intravilan de o,75 ha care nu are valoare de impozitare şi aceeaşi cotă din două terenuri extravilane cu o suprafaţă de peste sapte hectare cu o valoare de impozitare de 4,4 lei şi, respectiv, 7,5 lei. Ea mai deţine o casă de vacanţă (498 mp) în Câmpulung (jud Argeş) şi un apartament (170 mp) în Bucureşti şi o maşină Audi A4 cumpărată în anul 2004. Şefa CSA are bijuterii de 25.000 de euro şi obiecte de artă estimate la 40.000 de euro. Toncesu deţine în bănci trei conturi care valorează 46.000 de dolari şi 20.000 de euro. Suma pe care Toncescu o câştigă de pe urma faptului că ocupă funcţia de preşedinte la CSA este secretă pentru că în ultima declaraţie de avere în dreptul acestei rubrici este consemnat “conform fisei fiscale”.
Înainte de anii ‘90, Toncescu a lucrat la ADAS, iar după aceea a fost angajată ca director la “Asigurarea Românească”, o societate de asigurări privatizată de omul de afaceri Ioan Niculae, implicat în dosarul de privatizare “Tutunul Românesc”. După ce a trecut pe la conducerea mai multor societăţi de asigurare, ea a fost numită, politic, preşedintele CSA.
“Legislatia RCA, de fapt toată legislaţia asigurărilor este transpusă după directivele europene, prin normele emise de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. În ultimul timp, noi am discutat destul de mult, atât cu societăţile de asigurare care sunt autorizate pe răspundere civilă auto, cât şi cu intermediarii în asigurări, şi în următoarea perioadă de timp vom definitiva ultimele modificări la norma de răspundere civilă auto, care nu vine decât în avantajul asiguratului şi pentru protecţia lui. Ele nu sunt însă modificări pe fondul normei, pentru că acesta este bine reglementat şi nu are nevoie de nicio modificare în plus. Dar mai sunt niste precizări din practică, acolo unde s-a observat că poate nu era totul perfect redactat în normă – şi aici mă refer în mod special la rezolvarea daunelor. Sigur, eu consider că norma era clară şi până acum, dar dacă operatorii din piaţă au simţit nevoia unor precizări suplimentare, le vom face – asta în avantajul asiguraţilor, cu siguranţă”, Angela Toncescu, Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, într-un interviu acordat pentru 1asig.ro
Răzvan Robu
