Data naºterii: 27 iulie 1967 Medgidia,
judeþul Constanþa;
Starea civilã: necãsãtorit
Studii: Facultatea Ingineria ºi Studiul
Metalelor; Universitatea Politehnicã
Bucureºti, 1992; ªcoala Naþionalã de
Studii Politice ºi Administrative –
Departament Relaþii Internaþionale,
1999; MAPN – Colegiul Naþional de Apãrare;
burse – ªcoala de Administraþie
J.F.K., Universitatea Harvard „Leadership
ºi Dezvoltare Economicã”.
ACTIVITATE PROFESIONALÃ
1992-1994, BAUMARKT GMBH
DUISBURG, Germania; 1994-1997,
RTC HOLDING SA – director;
1997-2000, S.C. EUROCAFE S.A.
Bucureºti – director.
ACTIVITATE POLITICÃ
– 1995-1997, preºedinte Organizaþia
de Tineret Cãlãraºi;
– 1997-2001, preºedinte Organizaþia
Naþionalã de Tineret a PDSR;
– 1999, membru Biroului Executiv
Central al PDSR.
– Preºedinte al Comisiei pentu
Apãrare, ordine publicã ºi siguranþã
naþionalã
Luãri de cuvânt în 26 ºedinþe în
plen, din care 5 intervenþii politice. Iniþiator
al propunerii legislative nr.
182/2002 privind organizarea ºi funcþionarea
serviciilor de pazã, transporturi
speciale ºi investigaþii.
Daniela Andrieº
Pe 5 februarie 2001, deputatul
PDSR Ovidiu Petrescu, cunoscut drept
unul dintre fidelii preºedintelui Ion
Iliescu, a înaintat la Camera Deputaþilor
proiectul sãu privind organizarea
Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii,
care prevedea un consiliu format din
specialiºti în domeniul militar ºi aflat sub
control parlamentar. Guvernul Nãstase
avea însã altã viziune, inspiratã de conducãtorul
sãu ºi exprimatã printr-un un
proiect de lege corespunzãtor ambiþiilor
acestuia.
PRIAPISM POLITIC
În consecinþã, Comisia pentru
Apãrare a Camerei Depuþatilor a discutat
proiectul Guvernului, cu legea lui
Petrescu pe post de amendament la
acesta. Dezbaterile au avut loc în octombrie,
într-un moment când Petrescu,
aflat într-o delegaþie, nu putea fi prezent
pentru a-ºi susþine amendamentele,
aºa cã proiectul sãu a fost ignorat cu
totul. Scandalul nu a mai putut fi evitat în
sânul PSD, întrucât preºedintele Comisiei,
Rãzvan Ionescu, îl eliminase din
componenþa CSAT pe Ministrul Industriilor
ºi l-a inclus pe Procurorul General
în locul Ministrului Justiþiei. Ori, demnitãþile
respective sunt ocupate de simpatizanþi
ai preºedintelui, ºi cum relaþiile
dintre premier ºi Dan Ioan Popescu
nu erau încã de pe atunci cordiale,
manevra lui Rãzvan Ionescu a dat, pentru
prima datã, certitudinea unui rãzboi
între palatele Victoria si Cotroceni,
despre care pânã atunci se fãceau doar
speculaþii. În replicã, premierul l-a urecheat
imediat pe Ionescu, pentru cã,
din prea mult zel, tânãrul dãduse oficial
startul la o competiþie pentru care
Nãstase nu era încã pregãtit. Atunci i-a
dat clar de înþeles cã s-a pripit ºi cã
preºedinþia PSD-Bihor – la care aspira
în mod declarat în perioada respectivã –
se cam îndepãrteazã de el, lucru confirmat,
de altfel, la alegerile din filialã ce au
urmat.
La vot, în Camera Deputaþilor, cei
doi miniºtri au fost repuºi discret la loc
în CSAT, ceea ce a constituit o adevãratã
palmã pentru partizanii Palatului
Victoria.
IONESCU ÎI JIGNEºTE
PE BIHORENI
Un alt scandal, de care deputatul
Ionescu a crezut cã se poate fofila ºmecher,
este cel care l-a implicat pe fiul
fostului prefect PDSR de Bihor, Adrian
Tãrãu. Acesta a fost arestat în aprilie
2001, sub acuzaþia de complicitate la
contrabandã. Prefectul Aurel Tãrãu,
invocând pretinse jocuri de interese din
interiorul partidului – pe care numai un
politician ageamiu ºi sinucigaº le-ar
recunoaºte public – s-a autosuspendat.
Ceilalþi membri marcanþi ai partidului au
încercat atunci sã minimalizeze ºocul
abãtut asupra imaginii PDSR în ansamblu
ºi, în special, efectul devastator produs
în filiala localã, astfel cã au dat
declaraþii cât mai prudente. Încã de
atunci, în special în presa localã, a fost
semnalatã însã nesimþirea poziþiei cu
care a încercat sã iasã în evidenþã
Rãzvan Ionescu. Din Bucureºti, el a
apreciat cã „retragerea lui Tãrãu este un
act de onoare cum n-am mai întâlnit pe
acele meleaguri”. Iatã cum miticul s-a
dat în stambã, jignindu-i pe bihoreni
prin desconsiderarea pe care a exprimat-
o faþã de ei, în viziunea lui, niºte
amãrâþi din margine de þarã. Aceastã
bãdãrãnie îl scoate automat de pe orice
posibilã listã electoralã în Bihor la urmãtoarele
alegeri. Dacã cineva se va mai
încumeta sã-l treacã pe tupeistul
Ionescu pe o astfel de listã în alt judeþ
nu va face decât sã-i împlineascã destinul
de voiajor politic, lipsit de crez ºi
conþinut, interesat doar de buzunarul
propriu. Este un cal perdant, pe care
nimeni nu mai pariazã.
POANTA CU
TINERII PESEDIºTI
Un alt croºeu în plinã figurã a primit
tânãrul din Bãrãgan cu ocazia schimbãrii
sale din funcþia de lider al organizaþiei
naþionale de tineret a PSD. Victor
Ponta, „programat” sã fie noul
preºedinte al tineretului PSD, era ºi este
ºeful Corpului de Control al primului
ministru. El a fost numit, în cadrul unei
ºedinþe a Biroului Executiv Central, în
funcþia de preºedinte interimar al
Organizaþiei de Tineret a PSD, înainte
de expirarea mandatului lui Rãzvan
Ionescu. Ironia a fost cã propunerea
pentru funcþia de preºedinte interimar a
fãcut-o chiar Ionescu, care a înghiþit cu
greu gãluºca renunþãrii la exercitarea
întregului mandat. Secretarul general al
PSD, Cozmin Guºã, a explicat cã s-a
optat pentru o numire interimarã în
aceastã funcþie deoarece existau anumite
probleme în organizaþie ºi s-a
apelat la Ponta pentru ca „lucrurile sã fie
lãmurite ºi sã existe o competiþie realã
în cadrul organizaþiei”. Cât adevãr sau
minciunã conþin aceste explicaþii diplomate,
veþi deduce singuri dacã vã reamintim
cã Ponta a fost ulterior singurul
candidat la ºefia tineretului pesedist ºi
nu a fost vorba de nici o „competiþie”.
Rãzvan Ionescu a încercat sã explice
atunci cã nu s-a ajuns la o soluþie de
mijloc în privinþa divergenþelor din organizaþia
de tineret ºi s-a considerat necesarã
formula unui outsider, însã, potrivit
lui Guºã, vechimea în partid nu reprezintã
un criteriu pentru a accede la o
funcþie politicã, ci valoarea. Ionescu nu
a mai comentat. Ulterior, a plecat în
Afganistan, dar s-a întors.
UN PARTID DE MINCINOºI
Rãzvan Ionescu a încercat sã se
þinã cât mai departe de scandalul judiciar
ce-l are ca actor principal pe Adrian
Tãrãu, fiul ex-prefectului PSDR de Bihor.
Deºi amiciþia acestora era de notorietate
ºi, cel puþin, pozele din aceste pagini o
confirmã cu prisosinþã, când a fost intervievat
de ziariºtii din presa centralã cu
privire la aceastã prietenie împovãrãtoare,
Rãzvan Ionescu a negat raporturile
cu Adrian Tãrãu. La momentul respectiv,
nu se publicaserã încã fotografiile
ce au imortalizat clipele nebune de bucurie
trãite împreunã de Rãzvan Ionescu
cu Adrian Tãrãu ºi unul din locotenenþii
acestuia, Ranyak Ambro Zoltan, cunoscut
ºi el cu numeroase afaceri judiciare.
În schimb, Rãzvan Ionescu era conºtient
de consecinþele gesturilor necugetate din
timpul campaniei electorale, când s-a
expus, afiºându-se cu cei doi. Acutizarea
momentului de jenã a survenit ca urmare
a fugii din þarã a lui Adrian Tãrãu,
care a pãrãsit România la 25 mai a.c., la
ora 16.25, pe la Vama Borº, însoþit de
soþie ºi copilul sãu în vârstã de 3 ani,
dupã ce, cu cinci zile înainte, Parchetul
Curþii Supreme de Justiþie redeschisese
dosarul de contrabandã, soluþionat
greºit în 30 noiembrie 2001 de cãtre
procurorii de la Parchetul de pe lângã
Curtea de Apel Oradea cu scoaterea de
sub urmãrire penalã a lui Tãrãu ºi a altor
doi complici. Faptul cã a fost anunþat de
reluarea urmãririi penale ºi cã „umbrela”
pedeseristã ºi-a realizat menirea de protecþie,
este dovedit cu certitudine de împrejurarea
cã abia luni, 27 mai a.c. Parchetul
General a anunþat redeschiderea
dosarului Tãrãu. „Marþi seara, la ora
20.30, dosarul Adrian Tãrãu a ajuns la
Direcþia Cercetãri penale din cadrul
IGP”, declara în 28 mai a.c. generalul de
divizie Florin Sandu, ºeful Poliþiei Române.
Aºa se justificã minciuna ºefului
tineretului pedeserist din perioada respectivã,
iar el miza pe dificultatea reporterilor
bucureºteni de a verifica adevãrul
spuselor sale. Numai cã deconspirarea
lui a venit, mai repede decât se aºtepta,
chiar de la parlamentarii colegi de partid
cu tânãrul deputat. Iatã ce spunea într-o
emisiune televizatã ºi, dupã o zi, în faþa
mai multor reporteri, avocatul-senator
Antonie Iorgovan, zis ºi „tata hoþilor”:
„Da, l-am apãrat de Adrian Tãrãu, fiul
fostului prefect de Bihor, când a fost
acuzat ºi arestat pentru contrabandã. Lam
apãrat la rugãminþile unui coleg de
partid, care mi l-a recomandat, deputatul
Rãzvan Ionescu. Însã contractul nostru
a fost încheiat numai pentru ceea ce
fusese acuzat Adrian Tãrãu la momentul
respectiv”. Cu bãrbãþia-i recunoscutã,
deputatul Rãzvan Ionescu a negat ulterior
„fapta”: „Niciodatã nu i l-am recomandat
lui Adrian Tãrãu pe dl Iorgovan. Este
o tâmpenie. Nu ºtiu dacã am schimbat
douã cuvinte cu dl Iorgovan. Eu sunt la
Camerã, dânsul la Senat. La câþi avocaþi
sunt în România, nu ºtiu de ce trebuia
sã-i recomand eu unul!”.
Concluziile privind sinceritatea pre-
ºedintelui Comisiei de Apãrare din Camera
Deputaþilor le lãsãm în seama cititorilor.
„CLASA POLITICÃ
ARE LEGÃTURI CU
CRIMA ORGANIZATÃ!”
În urmã cu douã sãptãmâni, în cadrul
seminarului „Dimensiunea parlamentarã
a securitãþii naþionale”, chestorul
Florin Sandu, ºeful Poliþiei Române,
a fãcut o serie de afirmaþii foarte grave.
Printre altele, el a susþinut cã puterea are
contacte cu crima organizatã. În ciuda
insistenþelor presei ºi a deputaþilor din
Comisia de Apãrare, mai marele poliþiº-
tilor nu a mai fãcut precizãrile aºteptate,
deºi a fost chemat pentru explicaþii la
amintita comisie a Camerei Deputaþilor.
La experienþa sa, credem cã nu i-a scãpat
aiurea porumbelul din gurã, ci ºtie ce
spune. Din colþul nostru mioritic, de
unde ne-a abandonat deputatul Rãzvan
Ionescu – deoarece el nu mai þine legãtura
cu filiala Bihor, cea care l-a ejectat în
Parlament – încercãm sã ne dumirim la
cine s-o fi gândit chestorul pus pe dezvãluiri
pe care, însã, nu le-a mai dus pânã
la capãt. Vrând-nevrând, pentru noi,
bihorenii, momentul conferinþei judeþene
a PSD Bihor rãmâne un punct la care
trebuie sã ne raportãm datoritã celor
spuse cu acel prilej. Marele perdant, deputatul
Mihai Bar, a relatat despre intervenþiile
fãcute la el de Aurel Tãrãu ºi de
alþi fruntaºi ai filialei pentru a-l pune pe
Adrian Tãrãu pe primul loc pe lista pentru
Camera Deputaþilor. Bar a declarat în
faþa reprezentanþilor presei cã Tãrãujunior
a oferit un miliard ºi jumãtate pentru
un loc eligibil pe lista pentru Camera
Deputaþilor. „Oaia neagrã” a PSD Bihor,
care era la acea vreme preºedintele
organizaþiei, a declinat oferta, ºtiind de
unde proveneau banii. Afacerile ce s-au
derulat ulterior, au probat cã intuiþia lui
Mihai Bar cu privire la sursa sponsorizãrii
promise, a fost corectã ºi el se
felicitã ºi azi cã nu a târât partidul în
mlaºtina relaþiilor cu crima organizatã. În
aceastã situaþie, având nevoie de imunitatea
pe care i-ar fi oferit-o statutul de
parlamentar, Adrian Tãrãu a trebuit sã se
orienteze spre altã variantã care sã-l protejeze
în faþa legii penale. De atunci dateazã
apropierea sa de Rãzvan Ionescu,
trecut „de la centru” pe locul al doilea pe
lista PSD-Bihor pentru Camerã. Deºi cei
doi aliaþi de ocazie nu aveau prea mari
speranþe, Rãzvan a intrat totuºi în Parlament.
Imaginile noastre sunt de la sãrbãtorirea
aflãrii veºtii. Rãzvan Ionescu a
devenit apoi cel mai important „avocat”
care a pledat pentru numirea lui Aurel
Tãrãu în funcþia de prefect de Bihor, în
care acesta n-a rezistat însã decât un an.
Acesta a fost singurul cadou cu care nea
procopsit Rãzvan pe noi, bihorenii,
drept rãsplatã cã l-am ales. Nu ºtim sã
mai fi fãcut altceva pentru judeþul care la
fãcut parlamentar.
Chiar dacã Mihai Bar a fost exclus
din partid ºi Tãrãu l-a dat în judecatã
pentru calomnie, afirmaþiile pentru care
Bar a plãtit cu cariera în PSD rãmân.
Sunt multe persoane care, dacã ar avea
curaj sau vreun interes suficient de
mare, ar putea confirma realitatea celor
spuse de deputatul bihorean. Dar nu
numai martorii, care sunt totuºi oameni
supuºi fricii ºi greºelii, pot confirma practica
frecventã a cumpãrãrii locurilor în
Parlament. Existã ºi înregistrãri netrucate
ale unor convorbiri care dovedesc cã
asemenea lucruri s-au petrecut. Din
jeep-ul sãu „Grand Cherokee”, înþolit în
costumul „Armani” sau, dupã împrejurãri,
„Calvin Klein”, cel care era în urmã
cu câþiva ani un bãiat ce nu se remarca
prin nimic, pierdut ca oricare alþii de
vârsta lui printre ciulinii Bãrãganului,
priveºte azi sfidãtor ºi dezgustat spre oricare
bihorean ce ar cuteza sã-i cearã fireasca
socotealã despre ce face pentru
noi, bihorenii, acolo, în Parlamentul lor.
Cu sfialã îl anunþãm pe omul politic
Rãzvan Ionescu – despre care nu ºtim dacã
se cunoaºte sau nu cu generalul Sandu
– cã îi punem la dispoziþie, color, mult mai
mult poze decât ne-a permis spaþiul limitat
al ziarului. Asta dacã îi este dor de prietenul
sãu, fugarul Adrian Tãrãu.
