Între Primăria Șieu Măgheruș și Primăria Bistrița a început un război ce pare fără final. Cele două administrații locale se războiesc prin instanțe de peste 30 de ani, pentru stabilirea clară a limitei dintre unitățile administrativ teritoriale. Miza a fost cu atât mai mare, cu cât pe limită s-a stabilit tocmai Teraplast, care avea de plătit anual impozite importante. Ultimul proces a avut în centru 33 de hectare de teren și a fost pierdut de Primăria Șieu Măgheruș, pentru că n-a putut demonstra clar că îi aparțin.
Războiul dintre Primăria comunei Șieu Măgheruș și Primăria municipiului Bistrița a început în anii `90. Din cauza harababurii din acte din perioada comunistă și din primii ani de după Revoluție, lucrurile au fost complicate încă de la început.
Primăria comunei Șieu Măgheruș a început să se războiască pentru diferite suprafețe de teren aflate la limita cu municipiul Bistrița încă din 1992, când prima instituție care a fost nevoită să facă lumină a fost Instituția Prefectului.
Ultimul proces a fost intentat de Primăria comunei Șieu-Măgheruș chiar anul acesta în martie, la Judecătoria Bistrița. În motivarea cererii, comuna Șieu Măgheruș cere instanței să îi recunoască dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 33 de hectare de teren, situat la „granița” cu municipiul Bistrița.
Primăria Șieu Măgheruș a susținut că Instituția Prefectului a recunoscut dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren încă din 1992, însă nu a fost niciodată pusă în posesia pășunii.
„Prin Ordinul Prefectului județului Bistrița-Năsăud privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei pășuni comunale s-a dispus reconstituirea dreptul de proprietate în favoarea comunei Șieu Măgheruș asupra pășunii „La Sărata” în suprafață de 33 ha, urmând ca Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului, în termen de 2 zile de le emiterea ordinului, să identifice faptic terenurile și să pună în posesie beneficiarul reconstituirii”, precizează Primăria comunei Șieu Măgheruș.
Primăria Șieu Măgheruș acuză Municipiul Bistrița că și-a însușit fără drept pășunea
Potrivit motivării sentinței, este vorba despre o pășune situată la drumul național 15A, aproape de râul Bistrița. Această pășune, de 33 de hectare, susține Primăria comunei Șieu Măgheruș, ar fi fost cumpărată de locuitorii comunei încă din anul 1878.
Pe de altă parte, Primăria Bistrița spune că suprafața de pășune a aparținut sașilor, iar în 1991 a revenit în posesia Municipiului Bistrița, după ce a fost folosită din 1962 până atunci de CAP Crainimăt. Primăria Șieu Măgheruș acuză Primăria Bistrița că folosește această suprafață de decenii și a încercat să și-o însușească și legal, prin înscrierea acesteia în „inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Municipiului Bistrița”, care a fost atestat printr-o hotărâre de Guvern în 2002.
„Hotărârile de Consiliu Local al municipiului Bistrița, emise cu privire la pășunat, arată faptul că pășunea în litigiu s-a aflat permanent în folosința Municipiului Bistrița, astfel cum invocă cu titlu de exemplu hotărârile din anul 2000, 2008, 2011, 2014, 2019 în anexele cărora se regăsește pășunea”. Imobilele cu destinația de pășune au fost înscrise în inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Municipiului Bistrița, atestat prin Hotărârea Guvernului României nr. 902/2002”, acuză Primăria Șieu Măgheruș.
În motivarea cererii, comuna Șieu Măgheruș a precizat că a avut mai multe litigii cu Primăria Bistrița cu privire la stabilirea hotarului între cele două unități administrativ teritoriale, precum și cu recunoașterea dreptului de proprietate de către Primăria Bistrița, asupra unor terenuri proprietatea sa, situate în hotarul municipiului Bistrița.
„A precizat că întotdeauna Primăria Bistrița i-a privit de sus și a încercat în toate modalitățile să împiedice stabilirea clară a dreptului său de proprietate. Urmare a acestei atitudini, s-au judecat 7 ani de zile cu stabilirea liniei de hotar cu privire la Ridul „Milhan” și doar după acest lung proces Primăria Bistrița a fost obligată să recunoască dreptul de proprietate asupra celor 38 de hectare de teren și să îi plătească despăgubiri de peste 2 milioane de lei. Deși a fost o lecție destul de dură pentru pârât (n.r. Primăria Bistrița), acesta continuă să aibă aceeași conduită procesuală și profitând de faptul că este beneficiarul executării lucrărilor în sistem integrat de cadastru general și carte funciară din extravilanul Municipiului Bistrița, cu ocazia efectuării acestor lucrări de cadastrare a refuzat să îi recunoască dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 33 de ha de teren proprietatea sa și s-a înscris ca proprietar provizoriu și asupra acestei suprafețe de teren în cartea funciară. Primăria Șieu Măgheruș a contestat asta chiar în timpul lucrărilor de cadastru la OCPI BN propunerile de primă înscriere în sistemul integrat de cadastru general, solicitând rectificarea documentației tehnice de cadastru anterior finalizării lucrărilor de cadastru”, se mai arată în motivarea sentinței.
Judecătorii spun că niciuna dintre UAT-uri n-a putut demonstra că e pășunea sa
Prima sentință în acest dosar a venit la mijlocul lui octombrie. Judecătorii de la Judecătoria Bistrița au respins cererea Primăriei Șieu Măgheruș, susținând că niciuna dintre unitățile administrativ teritoriale n-a putut să demonstreze că îi aparțin cele 33 de hectare de teren.
„În speță, deși fiecare parte susține că este proprietar al suprafeței de 33 de ha, niciuna nu a făcut dovada identificării certe a imobilului în litigiu, neexistând vreun act care să ateste identitatea dintre imobil și poziția din inventar, identitate care nu a putut fi nici argumentată prin lucrarea tehnică de expertiză, aceasta în condițiile în care analiza unui mod de dobândire a dreptului de proprietate nu se poate realiza în abstract, ci doar în raport de un bun individual determinat, față de care s-a putea analiza și posesia. Prin urmare, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată din moment ce reclamanta nu a dovedit existența dreptului de proprietate cu privire la suprafața în litigiu”, precizează judecătorii.
Impozitele Teraplast, una dintre mizele războiului dintre cele două UAT-uri
Unul dintre procesele cu greutate câștigate de Primăria Șieu-Măgheruș a reprezentat plata impozitele plătite de Teraplast. Producătorul și-a făcut parcul industrial chiar la limita dintre cele două localități, care s-au judecat ani de zile pentru a pune mâna pe impozitele datorate.
În cele din urmă, Primăria Bistrița a fost nevoită să dea Primăriei Șieu Măgheruș aproape 350.000 de lei, reprezentând impozite încasate necuvenit de municipiul Bistrița, de la firma Teraplast.
Asta după ce Primăria Șieu Măgheruș a reușit să demonstreze în instanță că hectarele pe care s-a mutat compania Teraplast, sunt pe teritoriul său. Instanța a obligat Primăria Bistrița să respecte linia de hotar în 2015 și abia în 2020 Primăria Șieu Măgheruș a reușit să obțină impozitele de la Teraplast încasate de Primăria Bistrița.
